Oficiali europeni din domeniul apărării sunt îngrijorați că criza migranților de la granița dintre Belarus și Polonia ar putea declanșa o nouă criză mult mai gravă: un conflict armat, relatează Politico.
„Potențialul de escaladare este extrem de ridicat”, a afirmat miercuri ministrul estonian al apărării Kalle Laanet în cadrul unei conferințe de presă susținută la întrunirea organizată de Colegiul Baltic pentru Apărare, un eveniment care reunește oficiali din domeniul apărării în fiecare an în Estonia.
Comentarii similare au fost făcute la aceeași conferință de presă de înalți oficiali din Grecia, Lituania și Marea Britanie, toți exprimându-și temerile legate de o posibilă escaladare a situației.
Cel puțin 2.000 de migranți se află în prezent la granița dintre Belarus și Polonia, neputând să intre în Uniunea Europeană, dar nici să se întoarcă în Belarus - o situație pe care oficialii europeni au descris-o ca fiind o componentă a unui „atac hibrid” organizat de regimul Lukașenko împotriva blocului comunitar.
Mai mult, criza vine în contextul în care imagini din satelit au confirmat informațiile potrivit cărora Rusia masează din nou trupe și echipament militar la granița sa cu Ucraina.
Oficialii din Estonia spun că este ușor să tragi o linie între cele două puncte iar marți Polonia a acuzat direct Rusia că ajută la orchestrarea planului de a atrage migranți din Orientul Mijlociu în Belarus pentru a fi trimiși la granițele UE.
Ministrul estonian al apărării nu a exclus posibilitatea izbucnirii unui conflict regulat între Polonia și Belarus însă a fost foarte precaut în comentariile sale.
„Bineînțeles că nu putem afirma că nu există niciun risc. Dar nu știm cât de ridicat este acest risc în acest moment (...) Trebuie să monitorizăm foarte atent situația în fiecare zi”, a spus acesta.
Președintele bielorus Alexandr Lukașenko (FOTO: Maxim Guchek / AFP / Profimedia)
„Lukașenko pare să-și fi pierdut mințile”
În urmă cu o zi, comandantul forțelor militare estoniene, Martin Herem, le-a spus jurnaliștilor că, deși Lukașenko „pare să își fi pierdut mințile”, Belarus se confruntă cu impedimente logistice în ceea ce privește declanșarea unui război.
„Nu cred că Lukașenko vrea să poarte un război. El nu are suficiente resurse pentru a purta un război însă unele focuri sunt posibile”, a declarat acesta.
Herem a argumentat că „un conflict de intensitate redusă” este mai probabil.
Oficialii europeni reuniți în Estonia afirmă că pentru moment UE ar trebui să se concentreze pe oferirea de sprijin logistic și resurse Poloniei, precum și Lituaniei și Letoniei. Aceștia au făcut de asemenea apel la o nouă rundă de sancțiuni care să fie impuse Belarusului.
UE pregătește deja noi sancțiuni care să vizeze companiile aeriene și oficialii care ajută cu transportarea migranților la granițele UE de către Belarus.
Dezbateri privind implicarea NATO
Oficialii din domeniul apărării afirmă că pe termen mai lung trebuie luată o decizie privind implicarea NATO.
Deși alianța poate pune în joc resurse semnificative, implicarea sa ar adăuga o dimensiune militară pe care unii o consideră periculoasă.
James Heappey, ministrul britanic pentru forțele armate, a avertizat împotriva implicării NATO. El spune că această criză este una ce ține în principal de responsabilitatea UE de a-și securiza și apăra granița.
„Dacă devine o problemă militară, situația va escalada într-o direcție foarte dificilă (...) Dacă devine în principal o problemă NATO, ne vom afla într-un teritoriu foarte, foarte, foarte, foarte periculos”, a subliniat acesta.
Margiris Abukevičius, vicepremierul lituanian pentru apărare, s-a declarat mai puțin sigur.
„Vedem că pe termen scurt UE are mai multe instrumente”, a spus acesta cu privire la abilitatea blocului comunitar de a impune noi sancțiuni împotriva Belarusului.
„Dar este de asemenea o întrebare pentru NATO deoarece escaladarea este posibilă și aceasta este în natura atacurilor hibrid”, a spus acesta.
„Trebuie mereu să ai în vedere posibilitatea escaladării și diferite scenarii care implică și forțele armate”, a subliniat vicepremierul lituanian.
Vladimir Putin este acuzat că ar orchestra criza (FOTO: Alexei Nikolsky / TASS / Profimedia Images)
Rolul Rusiei în criza migranților
Laanet, ministrul estonian al apărării, a argumentat la rândul său că Rusia este parțial responsabilă pentru criză și a adăugat că țara sa este „pregătită să sprijine Lituania, precum și Polonia, cu trupe și echipament”.
Estonia a trimis deja ajutoare Lituaniei, inclusiv echipament, însă Polonia nu a cerut deocamdată ajutor.
„Suntem pregătiți să le trimitem”, a spus Laanet, adăugând că ar trebui implicat și Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă.
„Acesta este unul dintre rolurile Frontex”, a spus Kalle Laanet.
Numărul soldaților polonezi staționați la granița cu Belarusul a urcat la 15.000 miercuri dimineața.
9
28
