Cine sunt ucrainenii condamnați în Rusia care sunt considerați în Ucraina „deținuți politici”? Cum încearcă niște ONG-uri ucrainene să mențină treaz interesul național și internațional pentru acest subiect? Într-o după-amiază de august, mama lui Valentin Vyhivsky i-a sărbătorit ziua de naștere în piața Maidan, în timp ce fiul este într-o închisoare rusească.
Marți după-amiază, pe 3 august, într-un colț al Pieței Maidan din centrul Kievului, câteva zeci de persoane participau la o aniversare. Valentin Vyhivsky împlinea 38 de ani. Mai întâi le-a vorbit participanților mama lui Valentin, apoi femeia le-a citit o scrisoare trimisă de acesta. La sfârșit, oamenii au aplaudat și au strigat „Trăiască Ucraina” și Crimeea e Ucraina”.
După ce mama a plecat de pe scena improvizată, vizibil emoționată, unul din participanți i-a dat un buchet de floarea-soarelui. I-au urmat pe „scenă” și alții, cei mai mulți tineri. Unii au citit poezii, alții discursuri. La sfârșit, participanții au fost invitați să mănânce o felie de tort și să bea un pahar cu limonadă în cinstea lui Valentin.
Sărbătoritul zilei nu era de față. Valentin Vyhivsky este închis în Rusia din septembrie 2014 și are de ispășit o pedeapsă de 11 ani pentru spionaj. Evenimentul din Piața Maidan a fost organizat cu sprijinul ONG-ului „Platforma pentru eliberarea deținuților politici”, o inițiativă civică care se luptă să țină trează atenția Kievului și a lumii întregi asupra problemei ucrainenilor care au statutul de deținut politic în Rusia după evenimentele din 2014, când armata lui Putin a ocupat Crimeea și a declanșat conflictul separatist din regiunile Donețk și Luhansk.
„În dreptul european nu există noțiunea de deținut politic. Cu toate acestea, 120 de ucraineni sunt deținuți politici în închisorile din Rusia, din care cei mai mulți sunt tătari din Crimeea (n.r.- unele surse spun că ar fi vorba de 74 de tătari)”, explică Igor Gryb, liderul „Platformei pentru eliberarea deținuților politici”, la o întâlnire cu mai mulți jurnaliști români ce a avut loc la Kiev la invitația ONG-ului „Ukrainian Prism”.
Povestea lui Valentin este una cunoscută nu numai de ucraineni, dar și de presa internațională și de organizațiile de apărare a drepturilor omului. În septembrie 2014, băiatul a fost arestat de autoritățile ruse chiar în gara orașului Simferopol, din Crimeea.
Potrivit mamei sale, cu doi ani în urmă, Valentin cunoscuse pe internet o fată rusoaică, iar la momentul respectiv se ducea să se întâlnească cu ea în Crimeea. Asta în ciuda opoziției părinților care l-au avertizat de pericolul la care se expune în teritoriul proaspăt ocupat de ruși. Valentin le-ar fi explicat că fata nu poate veni la Kiev pentru că lucrează în industria de apărare rusă.
Mama lui Valentin spune că tânăra rusoaică, care ulterior s-ar fi dovedit a fi colaboratoare a FSB (serviciul secret rus), i-ar fi cerut niște bani pentru a-și ajuta bunicul bolnav de cancer. Acesta era motivul pentru care tânărul ucrainean s-a dus să se vadă cu ea în Crimeea.
Valentin a fost ridicat de autoritățile ruse în gara din Simferopol. Inițial a fost acuzat de primirea și divulgarea ilegală de secrete comerciale, fiscale sau bancare, iar apoi acuzația s-a schimbat în tentativă de a aduna secrete de stat rusești.
În 2015 a fost condamnat la 11 ani de închisoare. Mama sa spune acum că s-au făcut presiuni mari asupra lui Valentin pentru a-și recunoaște vinovăția. Nu a avut parte de un avocat sau de altă asistență juridică sau consulară timp de opt luni și foarte mult timp a fost ținut în izolare.
Valentin făcuse o facultate de inginerie, era pasionat de aviație, dar nu profesase niciodată. Nu avea nicio legătură cu politica și cu atât mai mult cu spionajul, explică Galina Vyhivsky.
Rușii au însă o cu totul altă variantă. Potrivit site-ului de apărare a drepturilor omului Kharkiv Human Rights Protection Group, serviciul secret rusesc pretinde că Valentin „le-a atras atenția în 2012 și au început să-l suspecteze că a adunat, dând mită, informații care conțin secrete comerciale, precum și informații care conțin secrete de stat, pentru a le transmite unui reprezentant al unui stat străin”.
Ar fi fost vorba de informații din industria militară rusă, deși nimeni nu știe cu exactitate despre ce a fost acest proces care s-a desfășurat cu ușile închise.
Galina spune că nu a mai avut nicio convorbire telefonică cu fiul său de câțiva ani. Doar a primit scrisori de la acesta, peste 170. Pe ultima a citit-o în piața Maidan, în după-amiaza respectivă pentru ca oamenii să nu-l uite. „De cinci ani, este ţinut închis singur într-o celulă rece, într-un subsol”, mai spune Galina Vyhivsky.
Pavlo Gryb
Printre participanții la ziua de naștere a lui Valentin era și Pavlo, un băiat slăbuț, cu ochelari de soare. Pavlo este fiul lui Igor Gryb, liderul „Platformei pentru eliberarea deținuților politici” și a petrecut și el doi ani într-o închisoare rusă. A fost eliberat în 2019, în urma unui schimb de prizonieri între Ucraina și Federația Rusă.
Povestea lui Pavlo este legată tot de o fată cunoscută pe internet, ca și în cazul lui Valentin. În 2017, Pavlo a dispărut după ce s-a dus în Belarus să se întâlnească cu o rusoaică de 17 ani. Ulterior, tânărul ucrainean a fost predat Rusiei. FSB-ul susține că Pavlo ar fi încurajat-o, prin Skype, pe minoră să amplaseze un dispozitiv exploziv artizanal într-o școală. Pavlo a fost condamnat în Rusia la 6 ani de închisoare.
În situații de conflict, cum este cel de acum dintre Ucraina și Federația Rusă, este foarte greu pentru acuzați să-și dovedească nevinovăția. Procesele de „spionaj”, „terorism” și așa mai departe se desfășoară în Rusia în general cu ușile închise și sunt numeroase mărturii care spun că, de multe ori, acuzații recunosc fapte pe care nu le-au făcut din cauza presiunilor sau chiar a torturii. Cum s-ar fi întâmplat și în cazul lui Valentin.
„Problema principală este că organizațiile internaționale pentru apărarea drepturilor omului nu sunt lăsate în Crimeea să verifice ce se întâmplă acolo”, spune Verihina Iryna, reprezentant parlamentar pentru drepturile locuitorilor din Crimeea și Sevastopol. Iar statul ucrainean nici atât nu poate să-și ajute propriii cetățeni.
Când de mult mai sunt atașați însă ucrainenii de pe stradă de evenimentele din 2014 și de „prizonierii politici” luați de Moscova? Am întrebat-o pe una dintre femeile care veniseră în piața Maidan la ziua lui Valentin dacă genul acesta de evenimente mai reușește să trezească emoție în societate.
Le mai pasă oamenilor de soarta deținuților politici?
„Ce-i drept, mulți au cam uitat de ce s-a întâmplat în 2014. Dar totuși faptul că au venit azi câteva zeci de persoane la ziua acestui tânăr înseamnă ceva. În urmă cu o lună a fost o manifestare mai mare pentru acel jurnalist din Crimeea care a fost arestat și s-a cerut eliberarea lui”, îmi spune femeia care purta în brațe două portrete ale unor bărbați.
Mi-a explicat că sunt prieteni de-ai ei aflați acum în închisorile ruse. Iar unul este un jurnalist care mai demult a scris într-un articol cu titlul „După Georgia urmează Ucraina (n.r.- războiul dintre Rusia și Georgia din 2008)”, și a fost arestat de ruși pentru acel articol și condamnat la închisoare.
Piața Maidan, locul de unde în 2014 a început drumul Ucrainei spre vest, arată astăzi ca centrul oricărui oraș european. La câteva sute de metri de locul în care mama lui Valentin îi sărbătorea ziua de naștere, un toboșar făcea spectacol bătând pe ritmuri ale trupei britanice Prodigy.
Mai încolo, desenatori făceau portrete la comandă și zeci de tineri stăteau pe trepe și ascultau muzică.
Era 3 august, ziua în care presa ucraineană și internațională anunța cu groază că Vitali Șișov, un activist care-i ajuta pe dizidenții din Belarus să fugă din calea persecuțiilor politice, a fost găsit spânzurat într-o pădure din Kiev.
De altfel, în fața ambasadei Belarusului (care este amplasată aproape de cea a României) se strânseseră câțiva oameni care veniseră cu lumânări și fotografii cu Șișov.
În vara lui 2021, lucrurile par destul de complicate în Ucraina care pe 24 august își sărbătorește 30 de ani de independență, iar cu o zi înainte va lansa „Platforma Crimeea”. La sfârșitul lunii, președintele țării, Volodimir Zelenski, se va întâlni la Casa Albă cu Joe Biden.
9
10
