​Retragerea americanilor din Afganistan favorizează împingerea rapidă a talibanilor, cu riscul revenirii grupurilor jihadiste în urma lor - scrie cotidianul francez Le Monde, citat de Rador.

AfganistanFoto: Afganistan-defence.au.com

Ultimul soldat american va părăsi Afganistanul pe 31 august. Această plecare va marca sfârșitul celui mai lung război al Statelor Unite, început în octombrie 2001, ca represalii pentru atacurile din 11 septembrie de la New York și Washington, comise de reţeaua Al-Qaida, susținută de regimul taliban.

Administrația Trump și insurgenții islamiști au semnat un „acord pentru a aduce pacea în Afganistan” în februarie 2020 în Qatar. Dar, după cum subliniază Jacques Follorou în „Le Monde”, acest text, departe de a fi un „acord de pace”, „pare astăzi să nu fi fost niciodată altceva decât un acord de retragere”. De altfel, talibanii acuză Statele Unite că au încălcat acest acord, care stabilea sfârșitul retragerii lor în aprilie. Ei îşi justifică astfel progresul rapid în toată țara, prin preluarea posturilor de frontieră strategice. Îngrijorarea este acum reală, de a nu vedea din nou Afganistanul redevenind un sanctuar al jihadismului internațional.

Talibanii menţin cea mai mare discreție cu privire la organizarea internă a „Emiratului Islamic”, făcând opac procesul lor de luare a deciziilor. Astfel, au reușit să păstreze secretă timp de doi ani lungi moartea survenită în urma unei boli, în 2013, a fondatorului lor, mollahul Omar, care, din 1996 până în 2001, l-a primit și l-a protejat pe Osama bin Laden. Succesorul mollahului Omar, Akhtar Mansour, a fost el însuși ucis într-un atac american din mai 2016, lăsând de atunci insurgența islamistă sub conducerea mollahului Haibatullah Akhunzada, o personalitate religioasă fără antecedente militare.

Talibanii vs ISIS

Disidenții talibani au fondat, în ianuarie 2015, filiala afgană a organizaţiei Daesh, cu asistența militanților trimiși din Siria și Irak de către „califul” autoproclamat Abu Bakr al-Baghdadi. Această ramură jihadistă a luat numele de „Stat Islamic în Khorassan” (EIK), Khorassan fiind desemnarea în Islamul clasic a teritoriilor din estul Persiei. Noul grup s-a stabilit rapid în provinciile de est Nangarhar și Kunar, la granița cu Pakistanul.

Talibanii s-au mobilizat împotriva acestei organizații care le contesta monopolul insurecţiei armate și încălca armistiţiile decretate punctual în timpul sărbătorilor islamice (acesta a fost cazul la Kabul, la sfârșitul Ramadanului, în iunie 2018). Susținătorii mollahului Akhunzada au ajuns să conducă atacuri mult mai dure asupra EIK decât cele provocate de Statele Unite și aliații lor afgani, până la punctul în care cadrele și militanții jihadiști ar fi preferat să se predea forțelor guvernamentale pentru a le scăpa talibanilor.

Foarte slăbit de astfel de ostilități, EIK rămâne capabil să efectueze atacuri sângeroase, ca cel de pe 1 iunie, cu cel puțin zece morţi într-un district predominant șiit din Kabul. Dar talibanii au eliminat deja baza terestră a EIK și sunt hotărâți să îl eradicheze complet. Șeful unei delegații talibane, invitat de ministrul rus de Externe, a declarat pe 8 iulie la Moscova: „Vom face tot ce putem pentru ca ISIS să nu se stabilească niciodată în Afganistan”.

Această ostilitate virulentă a talibanilor împotriva Daesh contrastează cu satisfacția pe care o manifestă în continuare față de Al-Qaida, condusă de egipteanul Ayman Zawahiri, de când bin Laden a fost ucis într-un raid american, în mai 2011, în Pakistan. Desigur, relația dintre Akhunzada și Zawahiri, care probabil nu s-au întâlnit niciodată, nu mai are nimic de-a face cu complicitatea și intimitatea care domneau între mollahul Omar și Bin Laden.

O „brigadă 55” de jihadiști arabi a servit până în 2001 în cadrul trupelor „Emiratului Islamic”, care astăzi evidențiază, dimpotrivă, caracterul exclusiv afgan al recrutării sale. Mai general, talibanii, excluși de la putere timp de două decenii, nu au nicio dorință de a-și compromite campania de recucerire prin asocierea, ca înainte de 2001, cu jihadiștii ale căror priorități nu sunt afgane.

Rețeaua Haqqani

Odată stabilit acest lucru, este clar că „rețeaua Haqqani”, o componentă importantă a mișcării talibane, rămâne strâns legată de Al-Qaida. Jalaluddine Haqqani, fondatorul acestei „rețele”, foarte puternic în sud-estul Afganistanului și anterior al talibanilor înșiși, l-a protejat pe Bin Laden cu mult înainte de întâlnirea sa cu mollahul Omar.

Sirajuddine Haqqani, fiul și succesorul lui Jalaluddine, care a murit de o boală în septembrie 2018, a fost promovat numărul doi sau trei în ierarhia militară talibană. FBI a pus pe capul său un preţ în valoare de cinci milioane de dolari, din cauza legăturilor sale cu Al-Qaida. De altfel, serviciile americane îl identifică atât de mult cu jihadiștii arabi încât, în dosarul lor, Haqqani ar trebui să vorbească doar „araba”, în timp ce el este un afgan care vorbește limba paștună.

În plus, „rețeaua Haqqani” este acuzată că a contribuit la atacul asupra unei maternități din Kabul, condusă de Medici Fără Frontiere, care a făcut 24 de morți în mai 2020. Acest atac a șocat prin cruzimea sa populația afgană, încercată totuşi de decenii de crime.

Statele Unite, prin încheierea „acordului de retragere” cu talibanii, nu au făcut altceva decât să le abandoneze o mare parte din soarta Afganistanului. De asemenea, au lăsat totul pe seama lor, astfel încât teritoriul care va reveni sub controlul lor să nu devină din nou o bază pentru jihadismul internațional, amenințând că vor interveni din nou dacă va fi cazul.

Cu toate acestea, o astfel de amenințare pare greu de crezut după o astfel de retragere. Talibanii, incontestabil opuși organizaţiei jihadiste Daesh, vor avea, de fapt, mână liberă pentru a-și ajusta relațiile viitoare cu Al-Qaida după cum vor considera potrivit. La 20 de ani după 11 Septembrie, poțiunea este amară...

Articol de Jean-Pierre Filiu / Le Monde [Traducere: Rador]