Își trolează criticii pe Twitter, poartă un „război cu mass-media” și este acuzat de ingerințe în independența judiciară dar în același timp prim-ministrul naționalist al Sloveniei se pregătește să preia președinția rotativă a Uniunii Europene, scrie Bloomberg.
Un susținător vocal al fostului președinte american Donald Trump, Janez Jansa a adoptat modelul de guvernare creat de aliatul său maghiar, premierul Viktor Orban care s-a confruntat cu Bruxelles-ul cu privire la o sumedenie de subiecte de la acceptarea migranților la respectarea statului de drept și, mai recent, respectarea drepturilor minorității LGBT.
După o scurtă perioadă petrecută în opoziție, Jansa și-a preluat al treilea mandat de premier cu puțin timp înainte ca pandemia de COVID-19 să se răspândească în Europa anul trecut.
Guvernul său s-a confruntat de atunci cu cele mai mari proteste izbucnite în Slovenia, o țară membră a zonei euro cu o populație de 2,1 milioane de locuitori, după 2013.
Deși manifestațiile masive i-au subminat legitimitatea premierului sloven, acesta urmând a fi cel mai probabil mai mult un organizator decât un broker de putere în timpul președinției slovene a UE, Jansa încă are loc de manevră să se confrunte cu statele mai mari ale blocului comunitar în contextul în care acestea se opun călcării în picioare a valorilor europene de către Ungaria și Polonia.
De asemenea, atenția liderilor europeni va fi probabil îndreptată spre răspândirea variantei Delta a coronavirusului și retragerea iminentă a cancelarului german Angela Merkel.
„Stilul controversat al lui Jansa va face probabil alți membri ai Consiliului European mai puțin dispuși să se bazeze pe el pentru a găsi un compromis”, afirmă Jacob Kirkegaard, cercetător la Fondul Marshall.
FOTO: SOPA Images / Sipa Press / Profimedia Images
Supraviețuitor politic
Un marxist înfocat înainte de căderea comunismului și ieșirea Sloveniei din Iugoslavia în 1991, Jansa, în vârstă de 62 de ani, s-a rebranduit într-un cruciat de dreapta într-o carieră care include o condamnare la închisoare în perioada comunistă și o alta anulată de cea mai înaltă instanță a țării sale în deceniul trecut.
Partidul Democrat Sloven pe care îl conduce a câștigat alegerile în 2018 dar a fost blocat de la putere de rivalii săi care se opuneau euroscepticismului și poziției față de migrație a acestuia.
Doi ani mai târziu Jansa a preluat conducerea guvernului după ce a atras de partea sa mai multe partide ale coaliției de guvernare în urma demisiei predecesorului său care a sperat că își va întări poziția prin organizarea de alegeri anticipate.
Jansa a supraviețuit de atunci protestelor masive, punerii sub acuzare a 5 dintre miniștrii săi pentru fapte de corupție, greșelilor din gestionarea pandemiei și a trecut cu brio și de două moțiuni de cenzură.
Acesta a intrat între timp în conflict cu agenția publică de presă a Slovaciei, STA, și cu noul Parchet European condus de Laura Codruța Kovesi.
Însă plecările din propria coaliție l-au lăsat cu o minoritate în scădere în parlament și cu acuzații de autoritarism.
„Atacurile lui Jansa asupra agenției de presă și a procurorilor europeni sunt o amenințare pentru libertatea presei, statul de drept și democrația noastră”, a declarat Igor Zorcic, președintele parlamentului de la Ljubljana și unul dintre cei care au părăsit barca premierului sloven.
FOTO: Luka Dakskobler-SOPA Images / Shutterstock Editorial / Profimedia Images
Război cu presa
După ce a preluat puterea Jansa și-a prezentat direcțiile „războiului cu mass-media” într-un eseu în care a emulat „comunicarea directă cu alegătorii” a lui Trump prin intermediul Twitter.
„Monopolul minciunilor trebuie dat jos”, a scris Jansa, acuzând „manipulări din partea presei ostile”. „Războiul” purtat împotriva mass-media a inclus denunțarea unor jurnaliști drept „prestituate” și tăierea fondurilor unor stații radio și ziare considerate „părtinitoare”.
Guvernul a sistat finanțarea STA în luna ianuarie și a anunțat că fondurile vor fi deblocate doar în anumite condiții ce presupuneau creșterea controlului asupra agenției de presă.
„Avem suficiente fonduri pentru a opera în continuare până la toamnă”, a declarat Bojan Veselinovic, directorul executiv al STA care a plătit facturile agenției din donații. „Dar nu vom putea continua la nesfârșit așa”, a adăugat acesta.
FOTO: Kenzo Tribouillard / AFP / Profimedia Images
Conflict cu Kovesi
Războiul purtat împotriva presei nu a trecut neobservat în Slovenia.
„Discursul public ostil precum și campaniile de defăimare și intimidarea activiștilor din societatea civilă și a celor care exprimă opinii critice afectează libertatea de exprimare și pot avea un efect înspăimântător asupra libertății presei”, a declarat în luna iunie Dunja Mijatovic, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei.
Premierul sloven este în conflict cu UE și din cauza faptului că nu a nominalizat procurori pentru Parchetul European înființat pentru a combate fraudele cu fonduri europene și alte infracțiuni financiare legate de bugetul UE.
Mutarea, care ar putea pune piedici investigării faptelor de corupție din Slovenia de către procurorii europeni, a dus la demisia ministrului justiției de la Ljubljana.
„Ce fel de mesaj vrei să transmiți când știi că parchetul își începe activitatea de la 1 iunie și tu nu ai nominalizat procurori?”, a afirmat în luna mai procurorul-șef european Laura Codruța Kovesi.
Mulți dintre criticii lui Jansa, printre care se numără zeci de mii de protestatari care au ieșit în mod repetat la manifestații în pofida amenințărilor cu amenzi ridicate, au cerut demisia acestuia și organizarea de alegeri anticipate, mai puțin de o treime din sloveni susținând administrația sa, potrivit sondajelor de opinie.
Însă întrucât opoziția rămâne fragmentată, acest lucru pare puțin probabil.
Citește și:
14
8
