Parlamentarii francezi au adoptat controversata lege de „securitate globală” care a declanșat ample proteste în această țară, anunță Euronews.
Cel mai criticat punct al legii este „Articolul 24” care interzice distribuirea cu rea-intenție de imagini care pot duce la identificarea ofițerilor de poliție aflați în timpul misiunii.
Ministerul de interne francez Gérald Darmanin a afirmat că legea va proteja polițiștii de îndemnurile la violență împotriva lor formulate în mediul online. Sindicatele polițiștilor și-au exprimat de asemenea susținerea pentru proiect.
Însă legea a fost amplu criticată atât de organizațiile pentru drepturile omului cât și de mass-media franceză care afirmă că va duce la inhibarea libertății presei și mai puțină responsabilizare a forțelor de ordine.
Articolul 24 stipulează acum că orice diseminare a unor imagini cu ofițeri de poliție sau jandarmi constituie infracțiune dacă există intenția sau „provocarea” de a-i identifica.
Orice distribuire cu rea-intenție a unor imagini video cu scopul de a identifica soțul, partenerul sau copilul unui polițist sau ofițer vamal va fi de asemenea penalizată.
Persoanele găsite vinovate pot primi o condamnare la închisoare de până la 5 ani sau o amendă de 75.000 de euro. Pedepsele au fost majorate față de forma inițială a legii care stipula o sentință de până la un an de închisoare și o amendă de 45.000 de euro.
Legea stipulează de asemenea că persoana acuzată trebuie „să aibă scopul evident de a aduce prejudicii integrității fizice sau psihice” a polițiștilor în cauză.
Supravegherea protestelor
Noile prevederi au fost la rândul lor aspru criticate de către societatea civilă, inclusiv de către organizațiile Reporteri Fără Frontiere și Amnesty International France care au fost printre cele care au încurajat oamenii să protesteze împotriva legii anul trecut.
„Această lege pune bazele unei ample supravegheri a populației Franței, inclusiv cu drone”, afirmă Anne-Sophie Simpere de la Amnesty International France, făcând referire la o altă prevedere a noii legi care permite autorităților să folosească drone pentru a monitoriza protestele.
„Este o amenințare la adresa dreptului la viața privată dar și la adresa dreptului de a protesta. Multe persoane nu vor să fie filmate și înregistrate de către stat când merg la un protest, așa că acest lucru va avea un efect de descurajare a demonstrațiilor”, a adăugat aceasta.
„Întreaga logică a acestei legislații este împotriva legilor privind drepturile omului care trebuie să protejeze populația împotriva abuzurilor din partea statului și să protejeze dreptul la viața privată, libertatea de exprimare și dreptul la informare”, sublinază Simpere.
REFERINȚĂ:
1
4
