Se pare însă că o campanie concertată cel puțin parțai de mass-media controlată de Kremlin pentru a atrage atenția în afara Rusiei cu privire la comentarii rasiste și inflamatorii făcute de Navalnîi cu mulți ani în urmă a avut un efect asupra deciziei Amnesty.
O lovitură iscusită în sfera internațională a mass-mediei controlată de statul rus? O greșeală pripită din partea unui ONG cu probleme de conducere și scopuri aflate în conflict? O reorientare cu întârziere asupra opiniilor nu atât de liberale a unuia dintre cei mai apreciați opozanți ai Rusiei? Un exemplu de anulare „woke” dusă la extrem?
Unul dintre motivele pentru care am putea fi șocați de „anularea” lui Navalnîi este că unii dintre noi încă vrem să credem în caricatura de erou pe cal alb care în realitate există doar într-o lume fantezistă din propriile imaginații geopolitice.
Trebuie să ne amintim că, la fel ca orice ONG de succes, Amnesty are un brand puternic datorat, cel puțin în parte, inventării ideii de „prizonier de conștiință” care a devenit sinonim cu prizonier politic.
Nelson Mandela, la fel ca Navalnîi, a fost la rândul său „retrogradat” de Amnesty de la prizonier de conștiință la prizonier politic. O diferență notabilă însă: Mandela a promovat opoziția violentă față de un regim.
Amnesty se confruntă cu ceea ce profesoara de drept Diana Hortsch de la Universitatea George Washington descrie drept un „conflict de drepturi”.
Dacă trecutul lui Navalnîi este văzut ca rasist și naționalist, acest lucru intră în conflict cu agenda publică a Amnesty de a proteja drepturile minorităților etnice și religioase. Însă respingerea lui Navalnîi este contrară agendei mai largi a Amnesty de a proteja drepturile omului.
Campania disidentului împotriva elitelor Rusiei a reînceput când s-a reîntors din Germania, intrând în cea mai nouă fază a unei cruciade profund personaliste, populiste și cu apetență pentru mass-media.

FOTO: Babushkinsky District Court / TASS / Profimedia Images
Efecte negative
Au existat întrebări dacă Navalnîi se va transforma din nou (ținând cont că a fost un cameleon politic de succes) într-un fel de disident de tipul lui Soljenițîn cu care am fost familiari în perioada sovietică.
În fond, imaginea unui prizonier politic - un prizonier de conștiință - de la sfârșitul secolului XX a fost puternic modelată de rezistența intelectuală și principială a unor indivizi solitari din URSS.
După cum notează și avocata pentru drepturile omului și activista Christie Miedema, Amnesty însăși s-a născut din politica Războiului Rece, evitând însă condamnarea unor regimuri drept inumane și concentrându-se în schimb pe drepturile individuale.
Însă progresele în domeniul drepturilor omului adesea nu au venit de la instituții externe sau guverne iluminate ci direct sau indirect de la luptele grele ale mișcărilor politice și sociale de a scoate la lumina zilei puterea necontrolată.
Dat fiind acest lucru, este important de notat că „succesul” recent al lui Navalnîi nu reflectă atât de mult dorința acestuia de a-și avansa propriile ambiții politice ci mai degrabă canalizează nemulțumirile mai profunde și ample din societatea rusă.
Elevarea lui Navalnîi de către mass-media, politicieni și organizațiile pentru drepturile omului a avut atât efecte pozitive și negative.
Pe de-o parte scoate în evidența manipularea procesului juridic în scopuri politice dar în același timp marginalizează și riscă să distragă atenția de la abuzurile suferite de activiști mult mai puțin vizibili decât Navalnîi.
„Anularea” sa îi face pe cei de la Amnesty să arate ca niște nerozi pe toate fronturile.
Dacă o persoană are idei pe care le consideri reprobabile înseamnă acest lucru că ea nu poate fi un prizonier de conștiință? Sau puternicele instituții internaționale pentru drepturile omului cad atât de ușor pradă manipulării directe sau indirecte de către statul rus?
Orice ar crede cineva despre Navalnîi, anularea sa arată ca o farsă jucată la adresa propriei persoane de către instituțiile din Vest dat fiind faptul că trecutul său este prea puțin sau deloc relevant pentru nemulțumirile sociale și politice pe care campania sa le reprezintă.
REFERINȚĂ:
https://www.youtube.com/watch?v=Yba-LJ8clgc
Amnesty International are perfectă dreptate. Chiar și în Occidentul „trezit” Navalnâi ar fi fost încarcerat dacă ar fi susținut aceleași puncte de vedere ca în videoclipul de mai sus.
Ați mixat put și simplu câteva cuvinte ale lui Navalnîi în care acesta denunță interzicerea unei manifestații cu imagini de la o manifestație a unui grup extremist rusesc și cu discursuri ale ledrilor diverselor grupuri rusești extremiste. Lumina cade diferit. E evident că cele două seturi de imagini n-au nicio legătură una cu alta. Fundalul scenei pe care vorbește navalnîi e complet diferit de cel al scenei de pe care vorbesc toți ăilalți.
Măi băieți măi! lăsați-o mai moale cu băutura și puneți-vă pe treabă! :)
Este amuzant cum diverși critici ai Amnesty nu prezintă afirmațiile respectivă din cauză că s-ar face ei de baftă.
Totuși, întrucât ține la nuanțe, Amnesty s-a angajat să lupte în continuare pentru eliberarea opozantului. Dar, din nou, fanaticii lui nu vor prezent acest aspect că nu le mai iese socoteala.
P.S.: Navalnîi a declarat acum câțiva ani că musulmanii din Caucaz ce năvălesc în Rusia sunt la fel de dăunători ca și gândacii. Cine crede că musulmanii sunt buni la casa omului să ridice două deș-te. Ăla eu, ăla eu.
Se intampla pe vremea cand Navalny dupa ce partidul Yabloko,liberal,pierduse alegerile prin 2004 si nu mai intrase in Duma (parlamentul rus ) iar el trecuse la miscarea de extrema dreapta intitulata Russia for Russians sperand sa stea in continuare in lumina reflectoarelor.
A fost dat afara din acel partid pentru ca chiar cei din conducere au considerat comportamentul sau si afirmatiile sale ca fiind rasist-extremiste.
Asa ca astea au fost argumentele pentru care A.I.si-a revizuit atitudinea fata de el iar cei care incearca acum sa dreaga busuiocul nu fac altceva decat sa se faca de rusine pentru ca faptele sunt de notorietate.
S-a protestat 2 saptamani slabut, a urmat un val de ingrijorari adresate de diversi lideri pe Facebook, a venit trimisul UE la misto in Rusia si a plecat tot asa la misto, acum dupa dezvaluiri in presa A I face trebusoara asta tot cam la misto....
Au lasat fraierul la beci , l-au dat la schimb....
Se intampla pe vremea cand Navalny dupa ce partidul Yabloko,liberal,pierduse alegerile prin 2004 si nu mai intrase in Duma (parlamentul rus ) iar el trecuse la miscarea de extrema dreapta intitulata Russia for Russians sperand sa stea in continuare in lumina reflectoarelor.
A fost dat afara din acel partid pentru ca chiar cei din conducere au considerat comportamentul sau si afirmatiile sale ca fiind rasist-extremiste.
Asa ca astea au fost argumentele pentru care A.I.si-a revizuit atitudinea fata de el iar cei care incearca acum sa dreaga busuiocul nu fac altceva decat sa se faca de rusine pentru ca faptele sunt de notorietate.