Consumul excesiv de alcool, expunerea la aer poluat și traumatismele craniene sunt factori de risc pentru dezvoltarea demenței, arată un studiu care afirmă că până la 40% din cazurile de demență la nivel mondial ar putea fi întârziate sau prevenite prin schimbarea stilului de viață, relatează The Guardian.

Plexiglas azilFoto: Profimedia Images/Thierry Roge/AFP

În jur de 50 de milioane de persoane suferă de demență în întreaga lume și deocamdată nu există un tratament care să vindece afecțiunea psihiatrică. În timp ce unii factori de risc nu pot fi schimbați, de exemplu anumite gene sau etnia, mulți țin de stilul de viață.

„Demența poate fi prevenită, poți face lucruri care să îți reducă riscul de a dezvolta boala, indiferent în ce stadiu al vieții te afli”, afirmă Gill Livingston, profesoară de psihiatrie geriatrică la University College din Londra și co-autor al studiului.

Studiul arată că printre factorii de risc se numără pierderea auzului la mijlocul vieții, depresia sau fumatul. Potrivit cercetătorilor 1% din cazurile de demență la nivel mondial pot fi atribuite consumului excesiv de alcool în perioada de mijloc a vieții, 3% traumatismelor cerebrale suferite la mijlocul vieții și 2% expunerii la aer poluat odată cu înaintarea în vârstă.

În timp ce unele măsuri pot fi luate la un nivel personal pentru a adresa aceste probleme, multe dintre ele necesită schimbări susținute de guverne, afirmă Livingston. Raportul conține o listă de nouă recomandări pentru autorități, una din cele mai importante fiind „îmbunătățirea calității aerului”.

Livingston a lăudat campania de combatere a obezității anunțată de premierul britanic Boris Johnson afirmând că aceasta și lipsa mișcării fizice sunt printre factorii de risc pentru demență.

Deși cifra de 40% de cazuri ce pot fi prevenite ar putea fi optimistă întrucât adresarea tuturor factorilor de risc este puțin probabilă, Livingston afirmă că și luarea unor pași mici ar putea face o diferență importantă.

Cercetările arată că incidența demenței a scăzut cu 15% în ultimul deceniu în America de Nord și Europa, probabil datorită unor schimbări în stilul de viață precum reducerea fumatului în rândul populației.

Însă numărul de persoane cu demență continuă să crească întrucât oamenii trăiesc mai mult iar impactul intervențiilor asupra stilului de viață ar putea fi cel mai important în țările cu venituri reduse.

„Nu cred că este o coincidență că reducerea incidenței demenței a avut loc în țări cu venituri ridicate și o populație educată care are un mai mare control asupra mediului în care trăiește”, afirmă Livingston.

„Ne așteptăm ca până în 2050 două treimi din toate persoanele cu demență să trăiască în țări cu venituri reduse dacă actuala traiectorie se va menține”, adaugă aceasta.

Citește și: