Cei 27 de lideri ai Uniunii Europene au ajuns marți dimineață la un acord ”istoric” în privința unui masiv plan de 750 de miliarde de euro pentru relansarea economiei UE după criza coronavirus, adăugat la bugetul de peste 1.074 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, notează AFP, prezentând principalele concluzii ale summitului.
Finanțarea datoriei
Fondul de stimulare va fi finanțat de un împrumut făcut de Comisia Europeană în numele blocului comunitar, un instrument inedit.
Această prerogativă acordată executivului european este ”limitată ca mărime și durată”. Rambursarea trebuie făcută cel târziu până în 2058.
Împrumuturi și subvenții
Din suma totală, 390 mld. euro vor fi distribuite statelor membre prin subvenții, iar 360 mld. euro prin împrumuturi (rambursabile) Principala parte a fondului de relansare va fi dedicată finanțării programelor de reformă și finanțare pregătite de statele membre (subvenții de 312,5 mld. euro).
70% dintre subvențiile pentru aceste programe de relansare naționale vor fi acordate în 2021-2022, potrivit criteriului ”rezilienței” (populație, rata șomajului în ultimii 5 ani).
Restul de 30% va fi alocat în 2023, luând în considerare scăderea PIB în perioada 2020-2021, consecință directă a crizei coronavirusului.
Alte părți ale fondului de relansare sunt dedicate diverselor programe gestionate de Uniunea Europeană, precum cercetarea (5 mld. euro), dezvoltarea rurală (7,5 mld. euro) sau Fondul de Tranziție Echitabilă (10 mld. euro) dedicat sprijinirii celor mai vulnerabile regiuni din punct de vedere al tranziției energetice.
Mecanismul de garantare
Programele de stimulare de la nivel naționale vor fi evaluate de Comisie, apoi validare de majoritatea calificată a celor 27 (55% dintre țări și 65% din populație).
Totuși, a fost introdusă o ”frână de urgență”. Acest mecanism permite unui stat membru ce consideră că aceste obiectivele stabilite în aceste programe de urgență nu au fost îndeplinite să ceară ca problema să fie analizată la un summit european.
Concluziile summitului subliniază ”importanța protejării intereselor financiare” ale UE și a ”respectării statului de drept”. De aceea, va fi introdus un ”regim de condiții”: ”În acest context, Comisia va propune măsuri în cazul unor încălcări”, măsuri ce vor fi adoptate de o majoritate calificată.
Ungaria și Polonia, ale căror guverne se află în vizorul Bruxellesului pentru atitudinea privind libertatea presei și independența justiției s-au luptat din greu pentru relaxarea acestor condiții.
Cheltuielile pentru mediu
Acestea trebuie să respecte Acordul de la Paris privind clima. Blocul comunitar și-a stabilit alocarea a 30% din cheltuieli către combaterea schimbărilor climatice.
Bugetul multianual, ca și fondul de relansare, trebuie să ”respecte” obiectivul de atingere a neutralității climatice până în 2050 și țintele de reducere a gazelor cu efect de seră până în 2030.
Bugetul de 1.074 mld. euro
Acest buget include o ”rezervă” specială de 5 mld. euro pentru ajutorarea țărilor și sectoarelor cele mai afectate de Brexit. De asemenea, include măsuri flexibile pentru politicile de coeziune și politica agricolă comună, astfel încât statele membre să poat ă primi în plus față de aceste două vechi programe europene.
Politica de Coeziune este dotată cu 330,2 mld. euro, iar cea agricolă cu 336,2 mld. euro. Ambele sunt suplimentate cu alocări din pachetul de relansare.
Noi surse de venit
Pentru a plăti împrumutul dedicat relansării, UE va dezvolta noi surse de venit. Primul pas va fi crearea unei taxe pe plasticul nereciclat până la începutul anului 2021.
Comisia este responsabilă de propunerea unui ”mecanism de ajustare a carbonului la frontiere” (care va majora prețul produselor importate ce au fost fabricate printr-un proces de înaltă poluare), dar și de crearea unei taxe pentru giganții digitali, cel târziu până la începutul anului 2023.
Rabaturi mai mari
În ciuda insistențelor multor capitale, inclusiv Parisul, rabaturile, acordate țărilor care consideră că raportul dintre contribuția lor la bugetul UE și ceea ce primesc este disproporționat, sunt menținute și chiar majorate.
Printre țările care beneficiază de aceste corecții se numără cele patru ”frugale”, care au fost cele mai intransigente în privința fondului de relansare economică.
