Astăzi vor fi anunțați laureaţii Premiului Nobel pentru Fizică / Cui a revenit această distincție de-a lungul istoriei de peste un secol a premiilor Nobel

de Redactia     HotNews.ro
Marţi, 8 octombrie 2019, 9:09 Actualitate | Internaţional


Premiul Nobel
Foto: Facebook
Marți, la Stockholm, vor fi anunțați laureaţii sau laureatul Premiului Nobel pentru Fizică. Cu o zi în urmă, a fost decernat premiul Nobel pentru Medicină, care a revenit oamenilor de știință William G. Kaelin Jr, Peter J. Ratcliffe și Gregg L. Semenza, pentru studiile privind adaptarea celulelor la schimbările din nivelurile de oxigen. Descoperirea deschide calea pentru dezvoltarea unor noi și promițătoare strategii de combatere a cancerului, anemiei și altor boli.

Premiul Nobel pentru Fizică - istoric

În 2018, cercetătorul american Arthur Ashkin şi o echipă formată din oamenii de ştiinţă Gérard Mourou (Franţa) şi Donna Strickland (Canada) au câştigat Premiul Nobel pentru Fizică "pentru invenţii revoluţionare în domeniul fizicii laserilor". Donna Strickland, om de ştiinţă din Canada, a devenit astfel cea de-a treia femeie din istorie laureată cu Premiul Nobel pentru Fizică.

Dintre cei 210 oameni de ştiinţă care au primit prestigioasa distincţie, până în prezent, doar două au fost femei: Marie Curie şi Maria Goeppert-Mayer.

Cel mai tânăr laureat al acestui premiu a fost Lawrence Bragg, care avea 25 de ani când a primit Premiul Nobel, împreună cu tatăl său, în 1915. Bragg nu este doar cel mai tânăr laureat în Fizică, ci şi cel mai tânăr laureat al Premiilor Nobel. La polul opus se află Arthur Ashkin, care avea 96 de ani, în 2018, când a primit premiul.

Primul Premiu Nobel pentru Fizică i-a fost înmânat, în 1901, lui Wilhelm Röntgen, pentru descoperirea razelor X. Pentru a ţine pasul cu descoperirile ştiinţifice din ultimele decenii, premiul pentru Fizică a fost acordat pentru descoperiri şi realizări în domenii diverse precum tehnologia comunicaţiilor, radiaţii cosmice sau structura materiei.

De-a lungul istoriei de peste un secol a premiilor Nobel, printre laureaţii în domeniul fizicii s-au numărat: Guglielmo Marconi (1909, pentru contribuţia adusă dezvoltării telegrafiei fără fire); Max Planck (1918, pentru descoperirea energiei cuantice); Albert Einstein (1921, pentru descoperirile privind teoria fizicii, precum şi pentru descoperirea legii efectului fotoelectric); Niels Bohr (1922, pentru investigaţiile asupra structurii atomului şi a radiaţiilor emanate de acesta); James Chadwick (1935, pentru descoperirea neutronului); Wolfgang Pauli (1945, pentru descoperirea Principiului de excludere, numit şi Principiul Pauli); Roy Glauber, John Hall şi Theodor Haensch (2005, pentru lucrările în domeniul luminii şi opticii); John C. Mather şi George F. Smoot (2006, pentru descoperirea formei de materie neagră şi a caracteristicii anizotropice a radiaţiei cosmice de fundal); Albert Fert şi Peter Grünberg (2007, pentru descoperirea unei tehnologii revoluţionare - magnetorezistenţă gigantică GMR - ce permite citirea informaţiei stocate pe hard-diskuri); Yoichiro Nambu, Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa (2008, pentru descoperirile în domeniul fizicii particulelor); Charles Kao, Willard Boyle şi George Smith (2009, pentru activitatea de cercetare asupra proprietăţilor fibrei optice şi pentru studiile lor asupra proprietăţilor materialelor semiconductoare); Andre Geim şi Konstantin Novoselov (2010, pentru descoperirea grafenului, o formă revoluţionară a carbonului); Saul Perlmutter, Brian Schmidt şi Adam Riess (2011, pentru descoperirea faptului că Universul este în expansiune accelerată, prin observarea supernovelor îndepărtate); Serge Haroche şi David Wineland (2012, pentru activitatea în domeniul fizicii cuantice).

Laureaţii premiului Nobel pentru Fizică, în 2013, au fost belgianul Francois Englert şi britanicul Peter Higgs, pentru descoperirea teoretică a necesităţii existenţei unei particule care să confere masă tuturor celorlalte particule subatomice.

În 2014, premiul a fost împărţit de fizicienii niponi Isamu Akasaki şi Hiroshi Amano şi de fizicianul american de origine niponă Shuji Nakamura pentru "invenţia diodelor care emit lumină albastră".

Takaaki Kajita şi Arthur B. McDonald au câştigat acest premiu în 2015 pentru descoperirea oscilaţiilor neutrinilor, fenomen care confirmă faptul că aceste particule au masă.

În 2016, omul de ştiinţă David J. Thouless, de la Universitatea Washington din Seattle, a împărţit jumătate din Premiul Nobel pentru Fizică, cu F. Duncan M. Haldane, de la Universitatea Princeton şi cu J. Michael Kosterlitz, de la Universitatea Brown (SUA), "pentru descoperiri legate de tranziţiile topologice de fază şi stările topologice ale materiei".

Premiul Nobel pentru Fizică în 2017 a fost atribuit pentru detectarea undelor gravitaţionale, un concept lansat de Albert Einstein în 1916, în celebra sa Teorie a Relativităţii Generale, precum şi pentru conceperea şi perfecţionarea detectoarelor de unde gravitaţionale LIGO (SUA) şi VIRGO (Italia). Distincţia a fost împărţită între fizicianul german Rainer Weiss, care primeşte jumătate din premiu, în timp ce cealaltă jumătate le revine cercetătorilor americani Barry C. Barish şi Kip S Thorne. (Sursa - Agerpres).






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















639 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Eu merit de 13 ori premiul Nobel (Marţi, 8 octombrie 2019, 10:04)

    Lucian Ilea [utilizator]

    si pt pace si pt fizica
    eu am descoperit motorul atlant cu mouni ce duce in alta galaxie cel cu leptoni in alt univers
    eu am creat civilizatia universala Atlantia
    eu am redescoperit toate tehnologiile noaster atlante
    eu sunt cel mai tare


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version