​„Luther: The Fallen Sun”, un film cu Idris Elba în rolul unui detectiv rebel ce urmărește un criminal în serie, este ultimul titlu „blockbuster” pe care Netflix îl propune utilizatorilor platformei de streaming. Însă e un proiect poate puțin cam ambițios.

Secventa din „Luther: Fallen Sun”Foto: LMK / Landmark / Profimedia Images

Primul lucru de știut despre The Fallen Sun, film care a apărut vineri pe Netflix, este că e practic o continuare a serialului detectiv Luther care a fost difuzat timp de 9 ani de BBC, având parte de 5 sezoane extrem de apreciate, chiar dacă niciunul dintre ele nu a avut mai mult de 6 episoade.

Poate acesta e și motivul pentru care n-a stârnit atât de multă vâlvă la nivel global ca alte seriale britanice recente ca de exemplu, să zicem, Peaky Blinders, Bridgerton sau The Crown.

Mă rog, cert este că rolul detectivului John Luther i-a adus lui Idris Elba mai multe premii ale industriei cinematografice, inclusiv un Glob de Aur pentru cel mai bun actor într-o miniserie sau film pentru televiziune, și e în bună parte motivul pentru care se speculează de ani de zile că el ar putea fi noul James Bond, primul de culoare.

Revenind la film, Netflix a anunțat în septembrie 2021 că a ajuns la un acord cu BBC să îl aducă pe John Luther pe marele ecran în co-producție cu societatea britanică de radiodifuziune. La bord au fost cooptați și Cynthia Erivo, una dintre cele mai în vogă actrițe britanice ale ultimilor ani, și Andy Serkis, care nu cred că mai are nevoie de vreo prezentare după ce a jucat rolul lui Gollum în filmele Lord of The Rings și The Hobbit.

Netflix și-a asigurat toate ingredientele unui film de succes

În plus, pentru a se asigura că nu o dau în bară, cei de la Netflix i-au luat să se ocupe de film pe Neil Cross, creatorul serialului TV Luther, și Jamie Payne, regizorul ultimului său sezon. Cross s-a ocupat de scrierea scenariului pentru The Fallen Sun, în timp ce Payne a ocupat scaunul regizoral.

Vorbind despre colaborarea cu Netflix, Cross declara într-un interviu acordat celor de la The Telegraph în luna februarie că „ceea ce am putut să facem - după ce am produs fiecare episod al Luther pe bugete care sunt comic de mici - a fost să avem o pânză mai mare largă și un buget mai mare pentru a spune tipurile de povești pe care am vrut mereu să le spunem”.

Deci film bazat pe un serial deja de succes, actori talentați în distribuție, colaborare cu creatorii seriei originale, buget mare - teoretic toate ingredientele unui succes bifate.

Mică paranteză aici: bugetul acela mai mare l-a adus pentru prima dată pe John Luther departe de Londra și împrejurimile sale, unde au fost filmate toate episoadele serialului. Chiar ultima parte a filmului a fost turnată tocmai în Islanda, unde avem și una dintre cele mai spectaculoase scene din The Fallen Sun.

FOTO: Netflix / Backgrid UK / Profimedia Images

Povestea din „Luther: The Fallen Sun”

Urmează partea care conține unele mici „spoilere”, deci dacă n-ai văzut filmul și vrei să te uiți la el fără să știi prea multe despre poveste, e momentul să închizi articolul.

Iar referitor la poveste, premisa sa e de departe cel mai mare atu. Avem din nou un film despre un criminal în serie, însă nu e cazul să îți dai deja ochii peste cap. Știu, ar părea că e noul subiect la modă la Hollywood după succesul uriaș de care s-a bucurat Dahmer - Monster: The Jeffrey Dahmer Story, serialul care a captival America și nu numai în toamna anului trecut.

Cred că știu de vreo cel puțin 5 filme sau seriale despre criminali în serie care au fost anunțate după ce Dahmer a stabilit noi recorduri de audiență pe Netflix. Poate deveni obositor, vrei să te uiți la altceva, dar Luther: The Fallen Sun chiar vine cu o abordare aș zice proaspătă asupra genului.

Avem de data aceasta un criminal în serie care se folosește de activitățile de pe internet ale oamenilor pentru a-și racola victimele. E și un multimilionar, deci își permite o echipă de specialiști în IT care să-l ajute să identifice țintele cele mai vulnerabile.

Filmul Netflix pune practic o întrebare interesantă aici: cât de rușine ți-ar fi de ceea ce faci în mediul online și până la ce extreme ai fi dispus să mergi să nu se afle în public lucrurile respective, dacă cineva îți are la mână browser history-ul, tranzacțiile financiare, și ți-a spart camera web să te spioneze? Luther: The Fallen Sun chiar punctează bine aici.

Iar asta se datorează în mare măsură faptului că Andy Serkis, cel care îl joacă pe milionarul psihopat, ne oferă o interpretare de top.

FOTO: LMK / Landmark / Profimedia Images

Ce lasă de dorit în noul film de pe Netflix

Principala problemă a Luther: The Fallen Sun e că încearcă să facă prea multe în prea puțin timp. Pe de-o parte avem firul narativ principal cu urmărirea criminalului în serie, unde producătorii merg pe pista unui thriller gen Seven. Dar The Fallen Sun începe practic cu arestarea lui Luther, care apoi trebuie să evadeze din închisoare pentru a putea să își reia urmărirea. Ni se pune pe tavă și un pic de Alcatraz.

Iar ultima parte a lungmetrajului pare inspirată direct din filmele Hostel, deși suntem scutiți de secvențe cu sânge pe toți pereții și membre tăiate foarte grafic cu drujba sau alte cele. Între toate acestea avem intermitent scene de acțiune care pe alocuri aduc chiar a filme ca Mission Impossible (poate nu e cea mai inspirată comparație, dar paleta mea de filme de acțiune cunoscute e destul de limitată).

Toate acestea se întâmplă într-un film care durează doar două ore și 10 minute, cu tot cu genericul de la sfârșit. La o adică, ar putea părea chiar ceva interesant. Însă în cazul de față fac filmul să pară eterogen și pe alocuri grăbit. Pur și simplu nu ai timp în undeva către două ore să abordezi atâtea teme și genuri separate într-un mod coerent care să funcționeze.

De aici pornesc practic lucrurile care lasă de dorit în Luther: The Fallen Sun. Deși avem o distribuție de top, sunt scene în care actorii par să joace cu prea multă emfază, ceea ce la Hollywood s-ar numi „overacting”. Motivul e evident: se încearcă crearea unui dramatism fără preludiul care să ducă la el. Fiindcă nu este timp să îl construiești alături de toate celelalte lucruri pe care le-au dorit producătorii în film.

Apoi, în unele scene personajele trec foarte rapid de la o atitudine la una diametral opusă aproape într-o clipită. Motivul nu poate fi decât același. În alte locuri graba de „a spune tipurile de povești pe care am vrut mereu să le spunem”, după cum zicea scenaristul Neil Cross, duce la ceea ce par a fi găuri în poveste, că n-a mai fost timp să se explice și de ce se întâmplă asta.

În cele din urmă Luther: The Fallen Sun e ca o șaorma cu de toate. Va fi exact ce își doresc unii, în timp ce alții se vor gândi că se putea mai bine fără castraveți murați. Asta nu înseamnă că filmul nu merită văzut, dar e păcat de potențialul mult mai mare pe care l-a avut.

Ca întotdeauna, poți găsi mai multe informații noi din lumea filmelor și serialelor, dar și alte știri interesante, în rubrica Nerd Alert de weekendul acesta: