​INTERVIU

Cum va fi organizat TIFF 2020 în condiții de pandemie și la ce trebuie să ne așteptăm. Interviu cu Tudor Giurgiu, președintele festivalului

de Marius Ghenț     HotNews.ro
Miercuri, 22 iulie 2020, 13:33


TIFF 2020
Foto: Facebook
​Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) va debuta în 31 iulie și va dura până pe 9 august. Președintele festivalului a explicat într-un interviu pentru Hotnews cum se va desfășura acesta în noile condiții cauzate de pandemie și la ce trebuie să ne așteptăm de la ediția a 19-a.

Organizatorii Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) au anunțat în 7 aprilie că ediția cu numărul 19, care împarte un număr nefast cu boala care a blocat planeta, nu va avea loc în perioada 29 mai-7 iunie. Nu poți să ai un festival de film cu toate cinematografele închise. Dar au precizat că nu se vor da bătuți și s-au ținut de cuvânt.

În 4 iunie au postat primele detalii despre TIFF 19, care va debuta în 31 iulie și va ține până în 9 august, un interval de timp în care de obicei Cluj-Napoca găzduia festivalul de muzică Untold.

Între timp, lucrurile s-au înrăutățit în ceea ce privește numărul de cazuri de coronavirus din România. Nu s-au redeschis cinematografele și sunt zero șanse să se întâmple asta în viitorul apropiat. Așa că cei de la TIFF s-au gândit să reconfigureze festivalul și să-l facă „de vară”, cu proiecții exclusiv în aer liber, în peste 10 locații din Cluj-Napoca și din împrejurimi.

Evident, toate măsurile de siguranță și de distanțare socială recomandate de autorități vor fi respectate. Ieri s-au pus în vânzare biletele pentru filmele și evenimentele din cadrul TIFF 19. Toate detaliile le găsești aici.

Cu această ocazie l-am sunat pe Tudor Giurgiu, președintele TIFF, și l-am întrebat care sunt problemele care apar când organizezi un festival exclusiv în aer liber, dacă va trebui să purtăm masca pe toată durata filmului proiectat, ceva ce pare greu de imaginat pentru Cristi Puiu, regizorul filmului Malmkrog, de trei ore și 20 de minute, cum a afectat pandemia industria cinematografică din România și ce recomandări are pentru TIFF 19.


Tudor Giurgiu, președintele TIFF. FOTO via pagina de Facebook a festivalului


Anul acesta, proiecțiile din cadrul TIFF vor avea loc exclusiv în aer liber. Având în vedere ploile din ultimele zile, care e cel mai mare obstacol în organizarea festivalului, vremea sau pandemia de COVID-19?

Pandemia, cu siguranță. A schimbat tot modul nostru de funcționare. Nu va ploua. Am vorbit unde trebuie. Se termină ploile săptămâna viitoare și va fi bine. Ca în fiecare an la Untold, care are loc la începutul lunii august, poate va ploua o singură dată, dar nu-mi fac griji de ploaie. Important e să respectăm toate măsurile de siguranță esențiale.

Deci nu există riscul să amânați ediția de anul acesta dacă vor fi mai multe probleme meteorologice?

Nu îl vom amâna. În cazul în care vor fi probleme meteo și vom anula proiecțiile dintr-o seară, avem o rezervă financiară de două zile în care le putem reprograma, în care să prelungim festivalul.

Ce măsuri de siguranță vor fi implementate la TIFF 19? Spre exemplu, va fi obligatoriu purtarea măștii pe toată durata filmului proiectat?

Evident. Asta nu se discută. Avem o întreagă mini-biblie de măsuri de siguranță, care se aplică atât invitaților cât și publicului. Vor fi echipe ale unor filme care vor fi prezente la Cluj, ceea ce înseamnă că nu vom mai putea împărți mașinile oficiale ale festivalului. Va fi o mașină asignată fiecărei echipe de filmare.


Citește și: De ce nu se mai fac filme mari în România precum Cold Mountain sau Killing Eve. Incursiune într-o industrie care ne-ar putea aduce sute de milioane de euro pe an


După ce va pleca din Cluj se va ozonifica toată mașina. Am mărit intervalul de timp dintre proiecții pentru dezinfectarea scaunelor. Vor fi multe lucruri noi în tot ceremonialul dintre proiecții și între prezența invitaților la TIFF. Nu vor mai fi petreceri. E esențial ca oamenii să înțeleagă că facem un efort să organizăm festivalul, în condițiile în care responsabilitatea e împărțită între organizatori și spectatori.

Am încredere în publicul nostru. La TIFF vin oameni responsabili, care respectă regulile și normele impuse de organizatori. Nu am avut surprize în 18 ani de TIFF. Nu cred că o să avem nici anul ăsta.

Noua ediție a festivalului a fost anunțată în 4 iunie. De atunci a tot crescut numărul de cazuri noi de coronavirus în România. Crezi că această creștere va afecta numărul de participanți la festival?

Cred că oamenii circulă mult prin țară, mai mult ca niciodată. Se fac multe vacanțe locale. Din feedback-ul primit am văzut că oamenii au încredere în nivelul de calitate al evenimentului dar și în responsabilitatea noastră. Mi-e greu să fac prognoze de spectatori, oricum realitatea acestui an e una dură, faptul că nu vom putea face proiecții pe timpul zilei, în săli de cinema. Nu vom putea ajunge la cifrele din alți ani dar cred că există interes.

Am primit mesaje pe social media și pe mail de la oameni care și-au rezervat cazarea și nu au anulat. Important e să se simtă în siguranță la festival. Asta e prioritatea principală pentru noi.



Pandemia ne-a „forțat” să călătorim mai mult în interiorul țării. Te aștepți la un public autohton care practică turismul cultural? Inclusiv oameni care poate nu au fost până acum la TIFF.

Sunt absolut convins de asta. Se tot vorbește de turism cultural dar mai mult ca un concept, prea puțin pus în practică. Când făceam festivalul în formatul anterior, final de mai și început de iunie, multă lumea era încă la job, școlile erau deschise. Acum e vară.

Cred că vor fi mulți care vor veni în formatul ăsta de city break sau turism cultural. Proiecțiile vor avea loc seara, deci în timpul zilei vor putea explora Clujul și zonele turistice din jurul orașului. E o ediție atât de inedită și originală pentru noi încât cred că vom avea multe surprize.

Care sunt filmele de la care nu ar trebui să lipsim la TIFF19?

Sunt multe. Filmele lui Fellini care vor fi proiectate în versiuni restaurate. Filmul din deschiderea festivalului, care va mai avea câteva proiecții, „Le Belle Epoque” sau „Cei mai frumoși ani”. Filmul de închidere, tot franțuzesc, e absolut genial. Se numește „Delete History” sau „Ștergând istoricul”.

O altă plăcere vinovată e filmul „Thalasso”, în care apar Gerard Depardieu și scriitorul Michel Houellebecq. Amândoi fac niște roluri fabuloase.

Sunt foarte curios să văd un film care va fi în premieră la TIFF, documentarul „Acasă” de Radu Ciorniciuc, care a fost premiat la Sundance. Mai e un film spaniol pe care-l recomand, se numește „Madre” și e făcut de un regizor care a câștigat trofeul mare de la TIFF, Rodrigo Sorogoyen. Sunt foarte curios să văd și un documentar despre Bruce Lee, „Be Water”.

Anul acesta sărbătorim 100 de ani de la nașterea lui Federico Fellini. TIFF a pregătit un close-up special, o retrospectivă dedicată regizorului italian. Ai specificat că vor fi proiecții ale filmelor sale în versiuni restaurate. Ce înseamnă un film restaurat digital?


E important de știut că până prin anii 2000, filmele se făceau pe peliculă. La primele ediții de TIFF primeam fiecare film în vreo cinci-șase role grele. Cam așa veneau filmele. Așa lucra și Fellini prin anii 60-70. Negativul acestor filme a trebuit să fie restaurat pentru că oricât de bune ar fi condițiile de stocare în arhive, se degradează. Nu e un format care să reziste zeci și zeci de ani.

Cei de la Cinemateca din Bologna și alte fonduri din Italia au reușit să restaureze fiecare bucățică de peliculă și au putut să facă niște copii digitale noi. E o ocazie unică să vedem niște filme pe care le-am văzut poate la cinematecă sau în copii VHS piratate în toată splendoarea lor, curățate, cu o cromatică nouă. În România singurul film care a fost restaurat digital e „Balanța”, care se va vedea la TIFF.

Având în vedere restricțiile de călătorie, va fi un invitat special anul acesta?

Nu, ne-am luat gândul de la așa ceva. România e foarte departe. Și de America dar și de Italia, Franța, Anglia. Apar restricții, trebuie să stai 14 zile în izolare. A fost imposibil. Ne-am luat gândul. Anul acesta e important să ne concentrăm pe siguranța participanților. Vom avea timp la anul pentru invitați speciali, când vom face și 20 de ani de la prima ediție. O cifră rotunda e o ocazie de sărbătoare.

Ați lansat aplicația TIFF Unlimited anul trecut. Multă lume a folosit serviciile de streaming ca alternativă pentru mersul la cinematografe în perioada de carantină. Apar din ce în ce mai multe filme românești pe platforme de streaming consacrate, gen Netflix și HBO GO, inclusiv producții semnate de tine. Există o competiție între TIFF Unlimited și aceste servicii internaționale?

E ca și cum ai compara un pui de vrăbiuță cu un elefant. Noi am încercat să venim cu un format complementar cu festivalul. Din păcate, a fost o perioadă în care nu am avut alte alternative și mulți români și-au făcut abonament pe TIFF Unlimited. Dar nu avem forța și bugetele de a intra în competiție cu aceste platforme. Mai ales că ele își securizează contentul încă din faza de producție.

Dar și anul acesta o să avem o selecție de filme pe TIFF Unlimited, în cazul în care lumea nu va putea ajunge la festival.

Apropo de streaming-ul din perioada carantinei, crezi că lumea se va întoarce în cinematografe după pandemie sau e deja obișnuită cu această formă de „home entertainment”?

Cred că se vor întoarce. Cinematograful nu a murit nici când au fost amenințări mai severe. Ideea de a sta captiv timp de două ore înconjurat de oameni care trăiesc filmul alături de tine, râd, plâng, se exteriorizează, asta nu cred că poate fi egalată de o vizionare la tine-n casă. Indiferent dacă o faci pe telefon, tabletă sau televizor.

Sunt convins că va fi o perioadă de tranziție. Nu vor da buzna în săli, dar cred că vor fi filme care vor trezi interes. De exemplu, blockbuster-urile americane. Ele sunt un spectacol adevărat. Se văd, se aud în condiții incomparabile cu ce poți să-ți organizezi la tine acasă. Deci nu-mi fac griji.

Pe lângă faptul că ești președintele TIFF, ești și regizor, producător, scenarist. Cum a fost afectată industria cinematografică din România de pandemie?

Industria a fost sever afectată. Probabil alături de Horeca e una dintre cele mai grav afectate. Nu s-a mai produs nimic. Mii de oameni au șomat. În plus, România a pierdut multe proiecte. Când s-au relaxat măsurile de restricție nu am fost suficienți de prezenți în asigurarea unor parteneri străini că se pot baza pe filmări în România, că statul poate continua un program de stimulente financiare început acum câțiva ani, care să atragă business-urile de film, în special americane, așa că mulți s-au dus în Ungaria, Cehia, Croația, țări care s-au mișcat un pic mai rapid.

Știu oameni, în special din zona celor nu foarte vizibili, cum ar fi tehnicienii, care lucrează în afara țării. Nu au altă soluție. Sistemul se va reporni greu. S-au început unele filmări, cu echipe mici și cu respectarea normelor de siguranță, dar la nivel macro va trebui să redevenim un partener important în zona asta de prestări de servicii cinematografice.

Mulți veneau în România pentru calitatea echipelor dar și pentru platouri, munți, deltă. Au nevoie de mai multă încredere din partea autorităților, ceea ce nu prea s-a întâmplat.


Filmul „Living” (A trăi), de Francesca Archibugi. FOTO via pagina de Facebook a festivalului


Anul acesta va fi un număr record de lungmetraje și scurtmetraje românești proiectate la TIFF. Se părea că toată cinematografia din România e în ascensiune. Pandemia a stopat această evoluție. După ce lucrurile se vor calma, va mai exista o dorință din partea producătorilor să finanțeze filme românești? În condițiile în care după pandemie apare o instabilitate economică.

Numărul record e o întâmplare fericită pentru că vin din urmă. Sunt destul de sceptic în ceea ce privește situația actuală. Nu prea mai sunt bani în fondul cinematografic. Spre exemplu, cinematografia aștepta niște bani de la operatorii de jocuri de noroc dar ANAF-ul blochează transferul de bani. Ei există dar sunt ținuți la ciorap la ANAF și nu ajung la cinematografie. Se așteaptă o nouă lege.

Am un sentiment de final de etapă, final de ciclu, care înseamnă probabil că mulți producători vor da faliment sau se vor reorienta. Știu regizori care așteptau finanțări pentru filmările lor. Sunt proiecte foarte bune care nu se fac pentru că nu există finanțare. Asta dacă vrei să faci un film care nu e blockbuster autohton. Dacă vrei să faci comedii și filme de public, cu ajutorul Netflix-ului și investiții proprii, s-a demonstrat că să poate face.

Dar dacă vrei să faci filme un pic mai ambițioase, artistic mă refer, depinzi de un sprijin din partea statului pentru a accesa alte finanțări, europene sau private. Treaba asta se întâmplă rar, nu prea e predictibilă. Peste un an-doi o să vedem că nu vor mai fi filme românești. De asta cred că e un final de ciclu.

Cineva ar trebui să ia o poziție și o hotărâre clară. E important să se facă cinema, dacă-s importante aceste filme care au adus prestigiu României, contează asta? Sentimentul meu actual e că există o confuzie totală.

Ar trebui ca statul să se implice și mai mult financiar pentru a ajuta producția de filme românești? În cazul în care finanțarea privată se va reduce semnificativ?

E important să se știe că momentan statul nu se implică cu nimic în producția de filme. Filmele se fac cu zero lei din bugetul statului. Sunt finanțate pe baza unui algoritm de gândire împrumutat de la francezi, care spune că toate activitățile care au legătură cu cinemaul trebuie să ajute filmul românesc. Din fiecare bilet la film plătit la multiplex, un procent se întoarce la filmul românesc.

Nu cred că asta e soluția, ca statul să se implice dintr-o dată. Statul are multe alte probleme. În schimb, statul trebuie să legifereze. Reprezentații poporului din parlament trebuie să înțeleagă importanța acestei industrii. Măcar să asigure un flux rapid de modificări legislative de care avem nevoie. Nu e o soluție să dai bani. Cinematografia se autoreglează dar trebuie ajutată, nu blocată, așa cum am spus în exemplul cu transferul de bani de la ANAF către CNC. E aștept de peste trei-patru luni. E un blocaj general și nimănui nu-i pasă.

Când preconizezi că își va reveni cinematografia românească? Când vom avea un nou număr record de producții autohtone la TIFF?

Fiind o industrie grav lovită, efectele se vor vedea peste un an-doi. Cu noroc o să ne redresăm prin 2024. Am citit ieri că un film important de Christopher Nolan, „Tenet”, a fost amânat din iulie în august, apoi studioul a anunțat că nu mai are deloc o dată de lansare. Se gândesc să-l lanseze în online, nu se știe. Deci sunt niște pierderi majore ale studiourilor americane.

Noi suntem niște jucători foarte mici în industria globală, dar lucrurile sunt la fel și la noi. Noi am lansat un film în luna martie, „Urma” de Dorian Boguță, foarte bine făcut dar nu am reușit să-l exploatăm cum trebuie. A avut spectatori dar am fost nevoiți să-l scoatem de pe ecrane și am avut pierderi importante. Apoi l-am pus pe Netflix. Riscam să nu-l mai putem lansa niciodată.

E doar un exemplu particular dar mai sunt probabil zeci sau sute. Se vor simți aceste pierderi. Nu e ca și cum o să dăm restart anul viitor și totul o să fie bine din nou.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2909 vizualizari

  • +5 (5 voturi)    
    de apreciat decenta (Miercuri, 22 iulie 2020, 14:00)

    Vecin [utilizator]

    raspunsului la intrebarea daca statul ar trebui sa dea bani. Foarte interesanta perspectiva, mai rar in Romania. Daca ar fi fost un proprietar de mare restaurant, batea din picior imediat sa fie subventionat, compensat, ca statul i-a omorat afacerea si se lamenta ca trebuie deschise imediat toate carciumile, daca nu cumva si ameninta ca da statul in judecata.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by