Sistemul de avertizare seismica este pentru prima data disponibil publicului larg la Pasajul Basarab, acelasi sistem despre care a mai vorbit in trecut Institutul National pentru Fizica Pamantului (INFP). "Sistemul de avertizare instalat la Pasajul Basarab este o premiera. In tara nu exista asa ceva si nici la nivel european din cate stiu eu. Avertizarea se declanseaza la cutremure de peste 6 grade pe scara Richter. Pe ecranele montate la 200-150 de metri de intrare pe pod vor fi afisate mesaje care vor avertiza soferii ca urmeaza un cutremur si sa nu urce pe pasaj. Avertizarea se face cu 35-40 de secunde inainte de cutremur", a explicat pentru HotNews.ro prof. dr. Gheorghe Marmureanu, directorul onorific al Institutului National pentru Fizica Pamantului (INFP).

Pasajul BasarabFoto: Hotnews

Avertizarea seismica la Basarab se va face pe panourile montate la urcarile pe pod

"Avertizarea se declanseaza la cutremure de peste 6 grade pe scara Richter. Sistemul este implementat la STS si are conexiuni la toate inspectoratele pentru situatii de urgenta, iar noi de la centrul nostru de la Magurele trimitem un semnal catre pod si pe ecranele montate la 200-150 de metri de intrare vor fi afisate mesaje care vor avertiza soferii ca urmeaza un cutremur si sa nu urce pe pasaj. Avertizarea se face cu 35-40 de secunde inainte de cutremur", a explicat pentru HotNews.ro Gheorghe Marmureanu, directorul onorific al Institutului National pentru Fizica Pamantului (INFP).

Ecranele informative pe care vor fi afisate mesajele de avertizare sunt cele montate la fiecare urcare pe pasaj (N. Titulescu, Calea Grivitei, Calea Plevnei, Sos. Orhideelor si Sos. Grozavesti).

Potrivit lui Gheorghe Marmureanu, Pasajul Basarab este primul punct din Romania accesibil publicului larg care beneficiaza de sistem. Tot potrivit directorului onorific al INFP, sistemul ar putea fi extins in scurt timp si la institutii si cladiri civile, cum ar fi scolile si spitalele.

Despre sistemul de avertizare si despre functionarea lui si in alte locatii, a vorbit pentru HotNews.ro si Adrian Grigore, adjunct in cadrul laboratorului Retea Seismica din cadrul INFP.

"Avem un sistem de senzori in Zona Vrancea (n.r. - Vrancioaia-Plostina) care detecteaza un eveniment seismic ce poate fi periculos si se transmite un semnal de alarma la noi la centru. De aici se trimite alarma mai departe cu aproximativ 35 de secunde inainte sa se simta cutremurul in Bucuresti. Sistemul mai este in probe la Institutul de Fizica Atomica si la Centrala Nucleara de la Cernavoda. Va urma ca sistemul sa fie implementat tot in probe la reactorul TRIGA de la Pitesti si la Uzina de la Ramnicu Valcea", a precizat Grigore.

Mai multe detalii tehnice despre sistemul de avertizare timpurie in caz de cutremur puteti citi aici (text in limba engleza, pag. 8)

Sistemul de avertizare timpurie in caz de cutremur ar putea fi extins pentru cladirile civile

Potrivit lui Adrian Grigore, sistemul a fost gandit pentru instalatiile industriale periculoase, astfel incat in urma unui seism mare sistemul ar putea sa blocheze obiectivele cu risc major la cutremure puternice. Vorbim aici despre instalatiile de gaz metan, instalatiile electrice de inalta tensiune, conductele de petrol si de apa, uzine si rafinarii etc. Avertizarea ar putea fi folosita si in industria de transporturi, pentru trenuri si avioane, spre exemplu.

"Purtam discutii si pentru implementarea sistemului si in institutiile civile. Avem in vedere blocarea lifturilor, de exemplu, sau avertizarea salilor de operatie din spitale. Este un sistem complet computerizat si la care lucram de cativa ani de zile si este perfectionat in mod continuu. Va dati seama ca o alerta gresita ar da totul peste cap. De aceea lucram la acest sistem cu multa prudenta. Extinderea lui la institutiile civile e in discutie si privim, dupa cum am spus, cu prudenta alertarea populatiei pentru ca va dati seama ca in 35 de secunde s-ar produce foarte multa panica si posibile busculade", a precizat Grigore.

Potrivit lui Gheorghe Marmureanu, o mare problema in cazul extinderii sistemului de avertizare o reprezinta costurile foarte mari. "Vorbim de miliarde de euro doar pentru implementarea unui sistem de stopare a gazelor. Daca l-am extinde la nivelul tarii, in fiecare casa, deja vorbim din nou de cateva miliarde de euro. Oricum, vedem cum putem face sa-l implementam in scoli si in spitale, in salile de operatie", a precizat Marmureanu.

Sistemul de avertizare a fost realizat initial de catre INFP si Universitatea din Karlsruhe din Germania si apoi a continuat sa fie perfectionat de INFP. Dupa cum ne-a declarat si Adrian Grigore, sistemul a fost nominalizat si la un premiu european, IST Prize.

"In lume mai exista sisteme de avertizare seismica. In Brazilia exista un sistem care avertizeaza inainte cam cu 60 de secunde. In Japonia exista unul, in Istanbul se instaleaza unul acum pentru cutremure intermediare. Sistemul nostru este unicat si este facut pentru miscarile seismice specifice din zona Vrancei", ne-a precizat Grigore.

Desi sistemul de avertizare seimica de la Basarab este implementat in premiera pentru publicul larg din Romania, in ultimii ani, in comert circula diverse dispozitive de avertizare individuale in caz de cutremur. Aparatele costa in jur de 150 de euro, dar potrivit lui Gheorghe Marmureanu, citat de adevarul.ro, acestea nu prezinta garantie si sunt o pacaleala.

"Aceste aparate nu au nici o siguranta. Unicul sistem de avertizare in caz de cutremur este la Institut. Aceste aparate, daca treci cu masina pe langa ele iti arata cutremur de 7 grade. Este o pacaleala", a declarat Mamureanu.

Centrul National de Date Seismice din cadrul INFP

"Pasajul Basarab rezista la cutremure de peste 7 grade"

In ceea ce priveste comportamentul Pasajului Basarab in cazul unui cutremur mare in Capitala, specialistii dau asigurari ca podul este proiectat sa reziste la cutremure de peste 7 grade.

"Podurile se misca in moduri diferite la cutremure. Depinde unde te prinde si depinde de miscare. In SUA, de exemplu, s-a intamplat in cazul unor cutremure foarte mari ca masinile sa fie aruncate in sus. Dar nu putem vorbi despre un asemenea pericol si la podul Basarab", a mai precizat Marmureanu.

"Pasajul Basarab este gandit si proiectat sa reziste la cutremure de peste 7 grade. Pasajul are amortizori si izolatori seismici. In cazul unui cutremur, cel mai probabil podul se va legana. Dar el este proiectat sa reziste la cutremure de peste 7 grade", a declarat Adrian Grigore.

Pasajul Basarab - dotat si cu senzori seismici

Pe langa sistemul de avertizare timpurie in caz de cutremur, Pasajul Basarab a fost dotat si cu doi senzori seismici montati la picioarele podului si care inregistreaza si transmit in timp real informatiile din timpul unui cutremur catre INFP.

"In Bucuresti este in plan sa fie montati 64 de senzori seismici. In prezent sunt instalati 36 de senzori cum sunt si pe Pasajul Basarab. Mai sunt senzori pe cladirile inalte pentru a observa deformarile din timpul unui seism. La nivel de tara vorbim de 152 de astfel de senzori. Senzorii seismici montati masoara toate datele, miscarile si deformarile din timpul unui seism in timp real si le transmit la centru", a explicat Marmureanu.

Potrivit fostului director al INFP, senzorii seismici ajung sa coste undeva intre 18.000 si 26.000 de euro si ca sunt "de marimea unui geamantan".

La finalul lunii martie, Primarul General Sorin Oprescu anunta ca inaugurarea podului a fost amanata pentru realizarea probelor de sarcina a pasajului si pentru montarea de senzori de cutremure si senzori de trafic.

Senzorii de trafic vor anunta atunci cand se circula ingreunat, facand si estimari cu privire la timpul necesar traversarii podului.

Primarul general a mers in inspectie la pasaj insotit de directorul Institutului de Fizica a Pamantului, Gheorghe Marmureanu.

"Cred ca este o chestiune internationala (montarea de senzori seismici - n.r.), dupa recentele evenimente nedorite, si ma refer in primul rand la cutremur, care a avut loc in Japonia. Majoritatea elementelor constitutive, ma refer la logistica, sunt facute prin STS, pentru a se comunica in timp util informatii celor care urca sau vin de pe pod", a afirmat Oprescu.