Publicația Recorder a postat pe Facebook o reacție la ceea ce numește „o încercare a Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat de dezamorsare a scandalului public din jurul investiției de 7 milioane de euro într-o reședință de protocol pentru o singură familie”.

Investigație Recorder: „Palatul împăratului”Foto: Captura de ecran

Jurnaliștii de la Recorder susțin că „într-o lungă listă de justificări, RA-APPS strecoară câteva informații noi, dar nu prezintă niciun document și nici nu răspunde la întrebările esențiale legate de această investiție”.

Iată punctul de vedere al Recorder, postat pe Facebook:

„1. Regia susține că „planurile, simulările şi imaginile interioare vehiculate în spaţiul public nu corespund documentaţiei avizate, fiind rezultatul unor simple speculaţii”.

Recorder a publicat planurile exterioare, așa cum apar în documentația depusă de RA-APPS la Primăria Capitalei. În privința schițelor interioare, ne-am bazat pe informațiile dintr-un document oficial - Propunerea de alcătuire funcțională a clădirii (Anexa 1 la autorizația de construire depusă în mai multe instituții ale statului).

Așa am ajuns la o simulare grafică a planurilor arhitecturale pe care am prezentat-o ca atare. Solicităm public RA-APPS să clarifice oficial dacă, în documentele pentru amenajarea din Aviatorilor (nr. 86), sunt enumerate următoarele spații:

E12 – dressing de 66,9 mp,

E07 – seră 1 de 18,6 mp,

E11 – seră 2 de 15,2 mp,

E06 – sală sport de 25,2 mp,

E08 – sală sport 2 de 20,4 mp,

E02 – dormitor 2 de 37,7 mp,

E10 – dormitor 1 de 37,1 mp,

P11 – bibliotecă de 43,6 mp.

Și lista poate continua.

2. RA-APPS anunță că „sumele plătite pentru lucrările executate, până la data prezentei, sunt în cuantum de 2.100.000 lei”. Aflăm astfel totalul plăților deja făcute, dar nu se spune niciun cuvânt despre valoarea întregului proiect.

Regia nu face referire nici la valoarea estimată a lucrărilor, care apare explicit în cel mai recent buget de investiții al SAIFI (sucursala București a RA-APPS), semnat de directorul general al RA-APPS: 35.292.000 lei. Adică, peste 7 milioane de euro. Pe scurt, RA-APPS nu a infirmat această sumă, ci a comunicat doar plățile făcute până acum.

3. Ca argument pentru o investiție semnificativă, RA-APPS invocă vechimea clădirii și faptul că „prezintă degradări majore”. Așadar, „sunt necesare lucrări ample de consolidare”.

Solicităm RA-APPS să prezinte public raportul de expertiză care a constatat o stare atât de avansată de degradare încât imobilul să necesite investiția de 7 milioane de euro estimată în buget.

4. Un alt argument este asimilarea clădirii unui monument istoric. Conform RA-APPS, „lucrarea ce urmează a fi executată la imobilul în discuţie face parte din strategia de consolidare şi conservare a patrimoniului statului, prin realizarea investiţiilor la imobilele emblematice/monumente istorice”.

Am menționat și noi, în investigația „Palatul Împăratului”, acest statut. Doar că observăm și discrepanța în prioritizarea banilor când vine vorba de monumentele la care Regia a început lucrări.

Următoarele două proiecte de investiții ale SAIFI, ca valoare estimată, sunt la mare distanță: 10.000.000 de lei (str. Pictor Alexandru Romano, nr. 19) și 4.250.000 de lei (Casa Presei). Și ambele sunt sedii de instituții, nu case unifamiliale.

5. De asemenea, instituția susține că lucrarea din Aviatorilor (nr. 86) „este finanţată exclusiv din fondurile proprii ale R.A.-A.P.P.S, nefiind accesate fonduri bugetare”.

Altfel spus, n-ar fi vorba de bani publici. Experți în finanțe publice, pe care i-am consultat, atrag însă atenția că Legea 500/2002, ca și standardele de transparență și responsabilitate în domeniul finanțelor publice, se aplică și bugetelor regiilor finanțate integral sau parțial din venituri proprii. Veniturile RA-APPS provin, în cea mai mare parte, din chirii încasate de la instituții publice pentru clădiri care sunt tot ale statului. Cu alte cuvinte, chiar dacă apar ca fonduri proprii ale RA-APPS, sunt tot bani publici”, se arată în punctul de vedere al publicației.

Reamintim că Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat a transmis, joi, o primă reacţie în scandalul vilei de protocol din Aviatorilor, susținând că nu există nicio solicitare privind atribuirea imobilului, iar sumele plătite pentru lucrările executate până în prezent sunt în cuantum de 2.100.000 lei.

Scandalul „Palatul împăratului” a pornit de la o nouă investigație Recorder

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, despre vila de protocol din Bulevardul Aviatorilor unde se fac lucrări şi care ar putea fi atribuită preşedintelui Klaus Iohannis la finalul mandatului, că este vorba de o clădire cu risc seismic, monument istoric clasa A.

„Ce am întrebat la RA-APPS şi mi s-a răspuns foarte clar: niciun ban de la bugetul statului nu a fost investit. Aşa este decizia Consiliului de Administraţie. Sunt din venituri proprii”, a declarat Ciolacu, adăugând că şeful statului nu i-a cerut un spaţiu locativ sau să aprobe vreun ban pentru o clădire din România care să devină reşedinţa acestuia.

Administraţia Prezidenţială a transmis marți la rândul ei că nu există nicio solicitare din partea şefului statului Klaus Iohannis sau a Administraţiei Prezidenţiale, pentru atribuirea unei locuinţe de protocol şi a unui spaţiu pentru cabinet de lucru, ambele cu destinaţia de reşedinţă, după încetarea mandatului preşedintelui.

Recorder a prezentat luni o investigaţie intitulată „Palatul Împăratului: şapte milioane de euro din bani publici pentru confortul unei singure familii” potrivit căreia pe Bulevardul Aviatorilor din Bucuresti, într-una dintre zonele exclusiviste ale Capitalei, a apărut un şantier învăluit într-o secretomanie totală.

Este vorba de lucrări la o vilă de 1.200 mp, care a fost, până nu demult, sediu de partid, iar de câteva luni, e transformată, în cel mai mare secret, în reşedinţă pentru o singură familie. Potrivit Recorder, suma pe care RA-APPS intenţionează să o investească depăşind orice imaginaţie, 7 milioane de euro numai pentru renovare şi amenajare.

Jurnaliştii de la Recorder precizau că, potrivit legii, cercul demnitarilor care ar avea dreptul la o asemenea locuinţă de protocol oferită de stat este foarte restrâns. Iar majoritatea indiciilor duc către aceeaşi persoană, şi anume preşedintele Klaus Iohannis.