Guvernul vrea să reglementeze asistenţa medicală operaţională printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă, motivând urgenţa prin lipsa reglementărilor în domeniu, care „creează o vulnerabilitate majoră pentru suficiența sprijinului medical în operațiuni de mare amploare sau pentru îndeplinirea obligațiilor asumate în cadrul NATO”. Prin noile reglementări este stabilită modalitatea de acordare a asistenței medicale în cazul unor operațiuni militare, în condiții de „acțiuni continue ale inamicilor, insuficiența resurselor medicale, accesul limitat la mijloacele de diagnostic și tratament, austeritate, condiții de mediu extreme”.

Militari româniFoto: Mykola Tys/SOPA Images / Shutterstock Editorial / Profimedia

Proiectul de Ordonanță de Urgență care modifică Legea Sănătăţii și care a fost pus în dezbatere publică defineşte domeniul asistenţei medicale operaţionale, care va fi asigurată de structuri sanitare înființate la nivelul Ministerului Apărării Naționale.

Asistența medicală operațională furnizată de personalul medico-sanitar militar și auxiliar sanitar militar din structurile Ministerului Apărării Naționale „are ca scop aplicarea actului medical de cea mai înaltă calitate în condițiile specifice mediului operațional caracterizat prin riscul reprezentat de acțiunile continue ale inamicilor, insuficiența resurselor medicale, accesul limitat la mijloacele de diagnostic și tratament, austeritate, condiții de mediu extreme, și prin caracteristicile populației la risc reprezentate de regulă de persoane tinere sănătoase care dezvoltă patologie particulară prin boli acute, fulminante și patologie traumatică rar întâlnită pe timp de pace”, se arată în proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătății.

Cum este definită asistența medicală operațională

  • „Asistenţa medicală operaţională cuprinde serviciile de protecţie medicală a forţei armate, de serviciile de evaluare, tratament și evacuare medicală, de asistență medicală de hemotransfuziologie furnizate de personalul medico-sanitar militar și auxiliar sanitar militar din Ministerul Apărării, în scopul prezervării stării de sănătate, protejării și salvării vieții personalului militar și civil propriu, precum și cel al forțelor participante din cadrul țărilor partenere, care participă, pe teritoriul național și în afara acestuia, la acțiuni militare pe timpul executării misiunilor, acțiunilor militare și exercițiilor naționale/multinaționale pe timp de pace, în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu și la declararea stării de război”.

Asistenţa medicală operaţională este structurată pe trei niveluri:

  • „tactic, caracterizat prin triaj, măsuri de prim ajutor și evacuare. La acest nivel se aplică în special proceduri de salvare a vieții în câmpul tactic, proceduri de chirurgie resuscitativă și de control al traumei, pregătirea rănitului pentru evacuare și evacuarea medicală propriu-zisă;
  • operativ, caracterizat prin consolidarea măsurilor de control al traumei, de continuare a procedurilor chirurgicale sau medicale, de intervenție în focar epidemiologic și evacuare medicală.
  • strategic, caracterizat prin servicii de asistență medicală complexe și complete furnizate prin formațiuni medicale de tratament fixe care vizeazpă toate specialitățile medicale și chirurgicale până la recuperare, prin laboratoare biologice de importanță strategică și prin mijloace de evacuare medicală strategică”.

Cum sunt definite „obiectivele asistenței medicale operaționale”

Proiectul de act normativ prevede:

  • „Domeniul asistenței medicale operaționale este reprezentat de serviciile de protecție medicală a forței armate, de serviciile de evaluare, tratament și evacuare medicală, de asistență medicală de hemotransfuziologie furnizate de personalul medico-sanitar militar și auxiliar sanitar militar din Ministerul Apărării Naționale, în scopul prezervării stării de sănătate, protejării și salvării vieții personalului militar și civil propriu, precum și cel al forțelor participante din cadrul țărilor partenere, care participă, pe teritoriul național și în afara acestuia, la acțiuni militare pe timpul executării misiunilor, acțiunilor militare și exercițiilor naționale/multinaționale pe timp de pace, în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu și la declararea stării de război.
  • Asistența medicală umanitară presupune asigurarea serviciilor de asistență medicală operațională și de transport medical și se acordă de personalul Ministerului Apărării Naționale în colaborare cu structurile Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, conform prevederilor legale în vigoare.
  • La solicitarea Ministerului Apărării Naționale, Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne poate acorda sprijin în pregătirea, participarea la exerciții de instruire specifice militare sau acordarea asistenței medicale de urgență în acțiuni militare naționale /internaționale”.

Obiectivele asistenței medicale operaționale sunt:

  • protecția medicală a forței armate;
  • triajul, salvarea și evacuarea rapidă a bolnavilor și răniților;
  • stabilirea diagnosticului și efectuarea tratamentului în vederea protejării și menținerii funcțiilor vitale/integrității corporale sau îmbunătățirii stării de sănătate a răniților și bolnavilor pe timpul acțiunilor militare;
  • reabilitarea medicală și recuperarea militarilor și a civililor răniți, pe timpul acțiunilor militare”.

Cum este motivată reglementarea asistenței medicale operaționale - „O vulnerabilitate majoră”

În proiectul de OUG, necesitatea unor astfel de modificări este motivată astfel:

  • „Lipsa prevederilor legale care să reglementeze domeniul asistenței medicale operaționale creează o vulnerabilitate majoră pentru suficiența sprijinului medical pe timpul acțiunilor militare sau pentru îndeplinirea obligațiilor asumate în cadrul NATO în contextul geostrategic actual și că aceste elemente vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată și impun adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență, pentru reglementarea măsurilor necesare garantării siguranței personale a unor categorii de persoane afectate de acțiunile militare pe timp de pace, în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu și la declararea stării de război.
  • Pentru a răspunde situației actuale, determinată de multitudinea acțiunilor militare desfășurate pe teritoriul național, cu implicarea unui număr mare de militari, atât români cât și din alte țări NATO, în vederea gestionării situațiilor de boală și de accidente cu victime multiple cauzate în timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu se impune ca prin ordin al conducătorilor ministerelor și instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională să se poată aloca paturi în unitățile sanitare subordonate destinate în acest scop, pe o perioadă limitată și în funcție de amploarea acțiunilor militare.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a dispus în ședința de miercuri „măsuri de întărire a Forțelor Armate Române”, inclusiv prin „asigurarea cadrului legal adecvat”, în contextul în care „situația de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie amenințată de atacurile Rusiei”, a anunțat Administrația Prezidențială, fără a preciza despre ce măsuri și legi este vorba.

Conform sursei citate, principala temă de pe agenda ședinței de miercuri a CSAT a fost a „grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România”.

  • „La doi ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situația de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie amenințată de atacurile Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime și pagube materiale.
  • Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei.
  • Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, precum și acțiunile suplimentare care se impun. România beneficiază de sprijinul NATO și al aliaților săi pentru apărarea securității în zona Dunării și a țărmului Mării Negre, prin misiuni de poliție aeriană și capabilități de apărare aeriană și supraveghere. În același timp, sprijinul NATO trebuie însă însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale.
  • În acest sens, membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României în actualul context”, a anunțat Administrația Prezidențială, fără a preciza exact despre ce măsuri și legi este vorba.
  • CITEȘTE ȘI: