Recepția oficială organizată la Cotroceni de Ziua Națională a României va începe la ora 14.00, mai devreme cu câteva ore față de alți ani. Klaus Iohannis, care în 23 noiembrie s-a întors din turneul de zece zile în Africa, unde a fost cu Carmen Iohannis, va pleca apoi în Dubani, pentru patru zile.

Presedintele Klaus IohannisFoto: Inquam Photos / Octav Ganea

Conform agendei oficiale publicate de Administrația prezidențială, vineri, de la ora 11.00, Klaus Iohannis va paricipa la parada organizată la Arcul de Triumf, de Ziuan Națională a României.

De la ora 14.00, este programată recepția oficială oferită la Cotroceni de președinte, care va susține și un discurs. În toți anii trecuți, recepția de la Cotroceni a fost organizată cu cel puțin două ore mai târziu.

Din Africa, în Dubai

După recepție, Klaus Iohannis ar urma să plece în Dubai, a scris Digi 24. Administrația prezidențială a anunțat că Iohannis se va afla în Dubai în perioada 2-4 decembrie, pentru a pareticipa la cea de-a 28-a Conferință a Statelor parte la Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28). Cotroceniul nu a publicat însă și agenda președintelui.

În aceste zile, temperaturile în Dubai sunt de 29 -31 de grade.

Iohannis ar urma să susțină la COP 28 un discurs de aproximativ trei minute.

  • „Reprezentarea la COP28 este una la cel mai înalt nivel, până în prezent peste 140 de șefi de stat și de guvern confirmând participarea și urmând să aibă declarații naționale la Summitul Global privind Acțiunea Climatică.
  • Intervențiile naționale, limitate la aproximativ trei minute de regulile ONU, având în vedere numărul foarte mare de vorbitori, vor iniția negocierile care urmează la COP28 pe parcursul întregii Conferințe care va dura două săptămâni și la care sunt așteptați zeci de mii de negociatori, reprezentanți ai guvernelor, întreprinderilor, ONG-urilor și mediului academic și de inovare.
  • Președintele României va susține declarația națională în dimineața zilei de 2 decembrie 2023 și va evidenția faptul că schimbările climatice se intensifică, iar efectele acestora sunt dezastruoase în întreaga lume.
  • Președintele Klaus Iohannis va susține necesitatea implementării de urgență a angajamentelor deja asumate cu privire la combaterea schimbărilor climatice. Totodată, va sublinia importanța pe care educația privind clima și mediul înconjurător o are în sistemul de învățământ din România. În același timp, va reliefa ambiția României de a reduce în continuare emisiile de gaze cu efect de seră și deschiderea spre cooperare într-un cadru multilateral pe teme relevante pentru diplomația climatică a țării noastre.
  • În intervenția sa, președintele Klaus Iohannis va face un apel cu privire la un angajament comun ambițios având ca obiectiv protejarea mediului înconjurător, în beneficiul tuturor cetățenilor”, spune Administrația Prezidențială.

În 2 decembrie, Iohannis ar urma să participe la „Evenimentul la Nivel Înalt pe Atenuarea Schimbărilor Climatice, în cadrul căruia, alături de alți șefi de stat și de guvern, va discuta cu privire la răspunsul la nivel global la schimbările climatice prin măsuri de atenuare care pun accent pe tranziția climatică justă”. În aceeași zi, va fi prezent și la un eveniment de promovare a inițiativei Net Zero Nuclear, pe care România o susține la COP28, și „va interveni pe aspecte legate de rolul energiei nucleare în asigurarea securității energetice și în procesul global al decarbonizării”, a mai transmis Administrația Prezidențială.

În 3 decembrie, Klaus Iohannis va participa la evenimentul care „marchează alăturarea României la Alianța Solară Internațională”. „În mesajul său, va evidenția, printre altele, beneficiile pentru România care derivă din aderarea la această alianță de state care promovează extinderea energiei solare”.

În 4 decembrie, Iohannis, „în calitate de vorbitor principal, va participa la Forumul Inovației Sustenabile pentru a extinde dialogul cu actorii non-statali a căror importanță este crucială în limitarea schimbărilor climatice”, mai spune Administrația Prezidențială.

Instituția susține că prezența președintelui României la COP28 „se înscrie în rândul acțiunilor privind clima și sustenabilitatea inițiate și sprijinite constant de-a lungul celor două mandate și transmite un semnal puternic la nivel național și internațional în ceea ce privește angajamentul serios și consecvent al țării noastre de a răspunde provocării schimbărilor climatice”:

  • „România se va implica activ la nivel politic și tehnic pentru a sprijini procesul global de atenuare și adaptare la schimbările climatice, așa cum a făcut constant în ultimii ani. Prin această abordare, România își propune să beneficieze de multiplele efecte pozitive pe care acțiunea climatică le aduce planetei, economiei mondiale și cetățenilor, în special în materie de sănătate, locuri de muncă decente, sisteme alimentare sustenabile și prețuri accesibile la energie.
  • Țara noastră are un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor în raport cu alte țări UE, un angajament de a reduce în continuare emisiile și obiectivul de a colabora cu celelalte state ale lumii în procesul de gestionare a provocării fără precedent a schimbărilor climatice.
  • Conform datelor publicate de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice al ONU, ultimul deceniu a fost cel mai cald înregistrat la nivel global. Planeta se încălzește din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră, iar posibilitatea de a limita suficient schimbările climatice se reduce, în vreme ce fenomenele meteorologice extreme se intensifică”.

Turneul de zece zile în Africa

Klaus Iohannis tocmai s-a întors din Africa, unde a stat - împreună cu Carmen Iohannis - din 14 și până în 23 noiembrie, vizitând patru țări: Kenya, Tanzania, Cabo Verde şi Senegal. Prima oprire a fost în Kenya, unde șeful statului a fost primit, în 14 noiembrie, de către omologul său din statul african, William Ruto.

Miercuri, 15 noiembrie, în programul oficial publicat de Administrația prezidențială nu a figurat niciun eveniment.

Kenya Wildlife Service a publicat, însă, pe rețelele sociale fotografii cu Klaus și Carmen Iohannis în safari.

„Astăzi, secretarul de cabinet al Ministerului Turismului şi Faunei Sălbatice, Dr. Alfred Mutua, alături de directorul general al Kenya Wildlife Service, Dr. Erustus Kanga, au avut onoarea de a-i găzdui pe distinsul preşedinte român Klaus Iohannis şi pe prima doamnă Carmen Iohannis în Parcul Naţional Nairobi”, se arată pe paginile de Facebook și de X ale Kenya Wildlife Service.

În 16 noiembrie, Klaus Iohannis s-a aflat tot în Kenya, la Nairobi, pe agendă figurând un singur eveniment - vizită la Uthiru Girls High School, unde președintele a donat mai multe calculatoare. La liceul de fete vizitat, președintele și soția sa au asistat și la un dans tradițional, Carmen Iohannis fiind invitată și ea să se alăture. A fost chemat la dans și președintele, dar a evitat.

Soții Iohannis au mers și în Zanzibar, iar următoarea lor destinație a fost Tanzania.

Din Tanzania, Iohannis a mers în Capul Verde, iar ultima oprire a fost în Senegal.

„Am pus România pe radarul african”

În 23 noiembrie, ajuns la finalul turneului său în Africa - primul făcut de un președinte român în ultimii 30 de ani pe acest continent -, Klaus Iohannis a susținut că prin aceste vizite a „reluat ceea ce aproape se pierduse, o relație extrem de valoroasă între România și partenerii africani”. El a răspuns astfel întrebat despre percepția că acest turneu, în care a mers alături de Carmen Iohannis, a fost, de fapt, o vacanță exotică și foarte costisitoare.

În ultima zi a turneului, Klaus Iohannis și soția sa au fost primiți de președintele Senegalului, Macky Sall, la Palatul Prezidențial. Cei doi președinți au susținut declarații de presă comune, iar Klaus Iohannis a fost întrebat de un jurnalist despre percepția că acest turneu a fost o vacanță exotică și foarte costisitoare, el fiind rugat să explice publicului român ce beneficii aduce României relansarea relațiilor cu aceste țări.

„Întreaga lume și-a dat seama de oportunitățile care se găsesc în colaborarea cu Africa”

  • „Relațiile dintre Europa și Africa sunt vechi de secole. Aceste relații s-au schimbat în timp, au devenit relații de un tip nou și, în ultimele decenii, întreaga lume și-a dat seama de oportunitățile care se găsesc în colaborarea cu Africa și de șansele pe care le avem printr-o astfel de colaborare. Aceste colaborări au fost intensificate, diversificate, din partea Uniunii Europene, din partea altor actori și, încet-încet, în Europa ne-am dat seama că aici, în Africa, avem oportunități foarte bune pentru a dezvolta relația noastră.
  • Aceste oportunități nu se referă doar la partea economică, chit că aceasta este foarte importantă. Se referă, în același fel, la proceduri diplomatice, putem împreună să intervenim pentru a păstra pacea sau pentru a readuce pacea. Avem șanse foarte bune, și s-a văzut chiar și în ultimele săptămâni, să colaborăm în planul Națiunilor Unite. Chiar în această după-amiază va fi inaugurat un nou sediu al Națiunilor Unite aici, în Dakar.
  • Pentru România, această relație are un specific foarte aparte. Deja acum câteva decenii, și domnul președinte a menționat, în România ne-am dat seama de valoarea deosebită a relației cu state africane și am oferit burse, am avut relații economice importante”, a declarat Iohannis.

„În deceniile care au urmat revoluției de la noi relația cu Africa a fost aproape neglijată. Am venit cu măsuri de corectare”

El a susținut că în deceniile care au urmat Revoluției din 1989 relația cu Africa „a fost aproape neglijată” și a realizat că „s-a comis o eroare strategică”.

Iohannis a vorbit din nou despre strategia României pentru Africa, spunând că acesta „nu poate fi implementată prin corespondență”:

  • „Din păcate, în deceniile care au urmat revoluției de la noi, această relație a fost aproape neglijată. Ne-am dat seama că aici s-a comis o eroare strategică în politica externă românească și am venit cu măsuri de corectare.
  • Am venit cu o nouă strategie pentru Africa, care țintește în mod special partenerii tradiționali ai României în Africa, cum este în cazul acesta concret Senegalul. Această strategie vrea să exploateze oportunitățile, să consolideze parteneriatele, să deschidă noi sectoare de colaborare economică, în educație, în diplomație și așa mai departe.
  • Totuși, o strategie de acest tip și de o greutate extraordinară nu poate să fie implementată prin corespondență. Pentru a da greutate acestei strategii și pentru a arăta că România este foarte serioasă și foarte angajată în a revigora aceste parteneriate, am decis să fac un turneu african, care astăzi ne-a adus în Senegal și aici se și încheie acest turneu.

„Am reluat ceea ce aproape se pierduse”

  • La final, ce pot să spun: am găsit deschidere, chiar parteneri bucuroși că reluăm această relație veche, importantă și valoroasă. Am găsit oportunități deja foarte concrete de colaborare, în toate statele pe care le-am vizitat s-au semnat acorduri de înțelegere. Și summa summarum, aș putea să spun, fără a exagera: prin acest turneu, am repus România pe radarul african. Am reluat ceea ce aproape se pierduse, o relație extrem de valoroasă între România și partenerii africani.

Această strategie nu va avea urmări pozitive practice doar pentru România și pentru statele pe care le-am vizitat. Va avea urmări foarte concrete și pentru relația dintre Uniunea Europeană și statele africane, relația dintre Uniunea Europeană și Uniunea Africană. Este evident că partenerul nostru cel mai apropiat regional este Africa. Sunt oportunități fenomenale și ar fi o greșeală imensă să neglijăm această șansă de bună colaborare”.

A fost al treilea turneu pe care șeful statului l-a făcut în acest an, după cele din Asia (martie) și America de Sud (aprilie).

O investigație Recorder publicată recent arată că unele dintre deplasările în străinătate ale președintelui Klaus Iohannis, ale căror costuri sunt ținute la secret de Administrația Prezidențială, ajung să coste chiar și peste un milion de euro.

Președinția refuză să facă publice costurile, deși este vorba de bani publici. Recorder a consultat specialiști din piață și a aproximat costurile zborurilor, având în vedere detaliile publice ale acestora (locația, ora deplasării, destinația etc) disponibile pe platforme precum FlightRadar24.

Jurnaliștii de la Recorder arată și că președintele României a fost singurul din Uniunea Europeană care a ales să meargă la încoronarea regelui Charles al III-lea cu un avion privat. Costurile zborului, care a avut escală la Sibiu, s-au ridicat la aproximativ 85.000 de euro, conform Recorder. Asta, în contextul în care președințiile unor țări precum Estonia, Cehia, Letonia sau Finlanda au cheltuit în jur de două sau trei mii de euro pentru deplasarea în Marea Britanie, adică de 40 de ori mai puțin față de cât a cheltuit Administrația Prezidențială din România.