Ministerul Afacerilor Interne vrea introducerea unor reglementări în lege prin care poliţiştii care contribuie la mari capturi de droguri, arme sau la denunţarea unor fapte de corupţie să poată primi bonificaţii, a anunţat miercuri secretarul de stat în MAI Bogdan Despescu.

Chestorul Bogdan DespescuFoto: Agerpres

Chestorul de poliție Bogdan Despescu a făcut aceste declarații în prima sa conferință de presă susținută de la scandalul în care a fost implicată Poliție Română după tragedia de la 2 Mai, care a scos la iveală detalii revoltătoare. Vlad Pascu - tânărul de 19 ani care, drogat fiind, a ucis cu mașina doi studenți - fusese oprit de poliție de două ori înaintea accidentului: cu o zi înaintea tragediei, la un filtru, și chiar în aceeași noapte. A fost lăsat să plece de la sediul poliției fără a fi testat pentru consum de droguri deși i-au fost găsite droguri în mașină, iar autoturismul nu avea asigurare RCA valabilă. La mai puțin de o oră, Vlad Pascu a provocat accidentul.

După tragedia de la 2 Mai, Poliția a declanșat o serie de acțiuni vizând rețelele de trafic de droguri.

Bogdan Despescu a anunțat, miercuri, că polițiștii care vor contribui la capturarea unor mari cantități de droguri vor primi bonificații:

• „La iniţiativa ministrului Afacerilor Interne vom propune o reglementare privind acordarea de bonificaţii poliţiştilor în raport de criterii de performanţă pentru îndeplinirea unor activităţi care au condus la capturarea unor cantităţi semnificative de droguri, substanţe interzise, arme şi muniţii, indisponibilizarea unor sume mari de bani precum şi denunţarea unor fapte de corupţie”.

El a spus că, în urma dezbaterilor de la minister, vor fi propuse modificări legislative „pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului şi pentru combaterea infracţionalităţii, în special privind traficul de droguri, traficul de persoane, arme, siguranţă rutieră şi migraţie ilegală”.

Una dintre modificările avute în vedere prevede ca poliţia să poată dispune din oficiu urmărirea penală în anumite situaţii, pentru ca DIICOT să se degreveze de cauzele cu un caz de complexitate scăzut, poliţistul antidrog având un rol activ în investigarea acestor fapte.

MAI vrea să aducă 200 de noi angajați, inclusiv din afara Poliției, pentru a se lupta cu traficanții de droguri

Secretarul de stat în MAI a anunţat, de asemenea, că s-a dispus evaluarea a 200 de lucrători ai ministerului care să se alăture structurilor antidrog, pe lângă alte activităţi în domeniul resursei umane implicate în lupta antidrog.

• „Dacă la începutul anului am suplimentat schemele pentru structurile de combatere a traficului de persoane şi structurile de investigaţii financiare, astăzi pe nevoia de acţiune venim cu suplimentarea în domeniul antidrog.
• În acest sens, pentru posturile respective, conducerea IGPR a identificat aproape 200 de cadre inclusiv din afara Poliţiei Române, dar din structurile MAI, care sunt în proces de evaluare, urmând ca cei care îndeplinesc condiţiile şi au abilităţile necesare să suplimenteze efectivele de astăzi ale structurii antidrog.
• Acest proces se va derula în cooperare cu DIICOT şi va fi adaptat la nevoile identificate pentru fiecare judeţ în parte, astfel încât să fie alocată resursă suficientă pentru lupta antidrog”, a declarat Despescu, citat de Agerpres.

În 29 august, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, spunea că, la acest moment „bătălia cu drogurile la categoria adulţi este pierdută”, iar prioritară este „salvarea tinerei generații”. El a răspuns astfel după ce premierul Marcel Ciolacu a spus că măsurile de combatere a consumului de droguri nu sunt suficiente și că așteaptă de la Poliție „să lupte mult mai eficient cu dealerii de droguri”.

Predoiu spunea că la două săptămâni după ce a preluat mandatul, a avut o şedinţă cu structura de comandă a Inspectoratului General al Poliţiei Române:

• „Le-am spus textual, erau acolo peste 30 de oameni cred, deci am peste 30 de martori şi am spus textual acest lucru: bătălia cu drogurile la categoria adulţi în momentul ăsta e pierdută.
• Ce trebuie să facem, sigur, să revitalizăm acest efort pe toate planurile dar prioritar este să salvăm tânăra generaţie. Doi din zece tineri între 15 şi 24 de ani, conform statisticilor oficiale, au consumat cel puţin o dată droguri. Unu din zece copii până la 16 ani, în şcoli, unul din zece, a consumat cel puţin o dată droguri. Deci de aici plecăm”.

Ministrul de Interne a făcut aceste declarații după ce a prezentat concluziile Corpului de control în cazul accidentului de la 2 Mai, unde Vlad Pascu, care conducea drogat, a ucis cu mașina doi tineri. Vlad Pascu fusese oprit de către echipaje de poliție și în noaptea tragediei și cu o zi înaintea accidentului și lăsat să plece deși mașina nu avea RCA, iar în autoturism au fost găsite droguri.

Cătălin Predoiu a preluat mandatul de ministru al Afacerilor Interne și vicepremier în luna iunie, odată cu rocada guvernamentală care i-a adus liderului PSD, Marcel Ciolacu, funcția de premier.

În Guvernul condus de Nicolae Ciucă, până la rocadă, Cătălin Predoiu a fost ministru al Justiției (din noiembrie 2021). De altfel, Predoiu a fost ministru al Justiţiei și în cabinetul condus de Călin Popescu Tăriceanu (februarie - noiembrie 2008), precum și în primul guvern condus de Emil Boc (decembrie 2008 - octombrie 2009), cabinet demis prin moțiune.

Predoiu a condus Justiția și în cabinetul Boc IV (decembrie 2009 - februarie 2012), în Guvernul Ungureanu (februarie 2012 - mai 2012) și în Guvernul Ludovic Orban (noiembrie 2019 - decembrie 2020).

În calitate de ministru al Justiției, el este cel care face propunerile la șefia Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), structură care se ocupă de infracțiunile de trafic și consum ilicit de droguri.

Cătălin Predoiu a propus-o la conducerea DIICOT, în luna martie, și pe actuala șefă a instituției, Alina Albu, care a susţinut de două ori interviul pentru numirea în funcţia de procuror-șef, după ce a primit aviz negativ de la Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Până în primăvara acestui an, DIICOT a fost condusă interimar, după ce Giorgiana Hosu, numită în 2020 la șefia instituției de către Klaus Iohannis, în pofida avizului negativ al CSM, a demisionat după câteva luni, în contextul în care soțul acesteia, Dan Hosu, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Și Giorgiana Hosu a fost propusă la conducerea DIICOT, în ianuarie 2020, tot de Cătălin Predoiu.