România blochează participarea Austriei la reuniunile NATO, scrie ziarul austriac Kurier. Potrivit acestuia, doi ofițeri ai forțelor armate austriece de la Bruxelles așteaptă de săptămâni întregi acreditarea lor la Alianță. Accesul lor este întârziat de România, care a cerut timp de gândire.
Publicațiile Salzburger Nachrichten și Oberösterreichische Nachrichten au relatat în edițiile lor de sâmbătă că este vorba de un răspuns la veto-ul guvernului austriac la Schengen.
Delegația României la NATO nu a dorit să comenteze pe această temă. Într-o declarație, un purtător de cuvânt al NATO a subliniat aprecierea Austriei ca partener de lungă durată și a declarat: „Contăm pe România și Austria pentru a rezolva orice problemă bilaterală care ar putea afecta activitatea ofițerilor austrieci din posturile NATO”.
„În strâns contact cu România pentru a rezolva problema”
Ministerul de Externe de la Viena a declarat sâmbătă pentru APA că România a solicitat mai mult timp, până la jumătatea lunii octombrie, pentru a lua o decizie privind detașarea voluntară a doi ofițeri din cadrul Forțelor Armate austriece la sediul NATO.
Detașarea voluntară ar trebui să fie aprobată de toți cei 31 de aliați NATO.
„Nu a fost stabilită o legătură cu chestiunea aderării la Schengen”, a mai spus Ministerul de Externe. Ministerul de Externe, în coordonare cu Ministerul Apărării, se afla în contact strâns cu România pentru a facilita o aprobare rapidă.
În cazul de față, Ministerul Apărării „a contactat birourile NATO relevante prin intermediul reprezentanței militare de la Bruxelles”, a declarat Michael Bauer, purtător de cuvânt al Forțelor Armate austriece. În plus, se menține un contact strâns cu Ministerul de Externe și cu Cancelaria Federală.
Deși Austria nu este membră a NATO, este ancorată în Alianță prin intermediul „Parteneriatului pentru pace” și al operațiunilor conduse de NATO cu mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU.
Participarea Austriei la reuniunile NATO a fost deja blocată de Turcia timp de mai mulți ani, începând din 2016. (foto: DreamsTime / Erix2005 )
Știrea a fost semnalată inițial de G4media și Digi 24.
Care este strategia României?
Mulți s-au întrebat de ce a cerut România un vot în Consiliul din decembrie anul trecut știind că va fi refuzată și de ce insistă să tot meargă la Viena unde este refuzată public de fiecare dată. Potrivit oficialilor de la București, strategia este de a consolida ideea că problema nu este România, cum se invoca în trecut, ci Austria. Acesta ar fi și unul dintre motivele pentru care România nu a mers la CJUE, un demers în acest sens putând fi interpretat ca unul împotriva UE, ceea ce nu este cazul, susțin aceleași surse.
Roadele acestei strategii, spun aceleași voci, sunt că după votul negativ din decembrie trecut, valul de susținere față de țara noastră a fost extrem de mare în UE. Toată lumea a subliniat că România a îndeplinit toate criteriile Schengen, veto-ul Austriei având legătură cu situația politică internă.
În iulie acest an, Parlamentul European a adoptat o rezoluție, prin care, indirect, face din Austria o problemă a Uniunii Europene, veto-ul său fiind considerat a lovi la temelia construcției comunitare.
Dincolo de faptul că cetățenii români și bulgari sunt discriminați și costurile economice, eurodeputații atrag atenția că „dreptul de veto asupra aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen poate duce la apariția unui sentiment antieuropean în aceste țări, conducând astfel la o scădere a încrederii în proiectul UE și în instituțiile sale”.
Eurodeputații cer Comisiei și Consiliului ca să facă posibilă aderarea la Schengen a României și Bulgariei până la finalul acestui an.
O ofensivă mai puternică nu este începută și din alt motiv. România este legată de Bulgaria în dosarul Schengen, iar în acest moment Bulgaria are probleme cu Olanda care se opune aderării acestei țări. La București se așteaptă și rezolvarea acestei probleme.
Între timp însă, oficialii de la București susțin că vor încurca planurile Austriei în ceea ce privește posturile pe care Viena le vizează. Primul ar fi șefia OSCE care trebuie decisă la sfârșitul acestui an. România se va opune preluării de către Austria a acestui post, atâta vreme cât Bucureștiul este ținut la poarta Schengen. O situație similară este și în cazul participării austriece la Parteneriatul pentru pace al NATO.
De ce se opune Austria
Austria insistă că sistemul Schengen nu funcționează. Refuzul din decembrie 2022 de a permite aderarea României și a Bulgariei s-a sprijinit în principal, pe cifre de la Ministerul de Interne austriac: 100.000 de „treceri ilegale ale frontierei” în Austria, dintre care 75.000 neînregistrate în nicio altă țară din UE.
Numai că cea mai activă rută de migrație către UE nu este prin România și Bulgaria, iar acest lucru este confirmat și de datele Frontex.
Ruta Balcanilor de Vest este una dintre principalele căi de migrație către Europa. Ruta Balcanilor de Vest se referă la sosirile ilegale în UE prin această regiune, care cuprinde: Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. Astfel că sosirile în Austria ar putea fi, în principal, via Ungaria și Croația.
De ce se face că nu vede Austria evidența?
Discursul oficialilor de la Viena este, în mare măsură, pentru uz intern. În ani pre sau electorali, 2022, 2023 și 2024, autoritățile s-au văzut în fața unei probleme evidente.
Potrivit datelor Eurostat, cererile de azil au crescut aproape trei ori în Austria de la 37.000 la 108.000. Azilanți erau și înainte. Însă nu se „vedeau”. Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, centrele de azil s-au umplut cu refugiați, iar autoritățile au fost excedate, mulți dintre ceilalți migranți fiind pe străzi și foarte vizibili, ceea ce a creat o problemă politică reală.
La alegerile de la începutul anului din Austria Inferioară, partidele tradiționale, cel conservator ÖVP și cel al social-democraților SPÖ, au suferit înfrângeri istorice, în timp ce extrema dreaptă a câștigat teren. Cancelarul austriac Karl Nehammer a explicat că rezultatul dezastruos obținut de Partidul Popular Austriac (ÖVP) se datorează în principal ultimilor „ani de criză”. ÖVP a ajuns la cel mai slab rezultat din 1945 şi a pierdut majoritatea absolută din parlamentul Austriei inferioare.
Când ar fi un termen realist pentru aderarea României la Schengen
În contextul politic complicat din Austria, Bucureștiul nu se grăbește să avanseze un termen clar asumat pentru aderarea la Schengen.
În lipsa unei ferestre excepționale de oportunitate, oficialii români iau în calcul varianta împingerii calendarului până după alegerile parlamentare din Austria, care vor avea loc în toamna lui 2024.
Întrebat săptămâna trecută dacă Austria își va schimba poziția până la alegerile parlamentare, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner a răspuns: „Am spus că sistemul Schengen ca întreg nu funcționează și nu funcționează la nivel european. Acesta este accentul pe care l-am pus eu și noi suntem răspunzători să garantăm siguranța populației și acest lucru nu ține de alegeri parlamentare”.
Astfel, aderarea României la UE să fie posibilă abia în a doua jumătate a anului viitor, când președinția Consiliului UE să fie preluată de Ungaria, țară care a transmis susținerea sa pentru București în acest sens. Ultima oară pe 1 septembrie, când ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a făcut un apel la oficialii austrieci să nu mai blocheze intrarea României în Schengen.
8
142
