Procurorii au anunțat, luni, continuarea protestelor, după ce Camera Deputaților a adoptat proiectul privind pensiile speciale, care prevede modificarea condițiilor de pensionare ale magistraților, începând cu 2028, legea întorcându-se însă la Senat. Procurorii spun că dacă prevederile noii legi „vor adânci problemele generale de sistem, legate de lipsa acută de resurse umane și de condițiile din ce in ce mai dificile de muncă generate de acestea”, se va avea în vedere „adoptarea unor forme mai severe de protest”.

Ministerul Public Foto: Agerpres

Ministerul Public a anunțat luni seară că, la inițiativa Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și a procurorului general, astăzi a avut loc o întâlnire cu procurorii-șefi ai DNA și DIICOT și cu procurorii generali ai parchetelor curților de apel din țară, la ședință participând, în sistem videoconferință, și prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale.

„Modificările arbitrare, de natură să creeze disfuncții și inechități fără precedent în sistemul judiciar după anul 1990”

Tema discuțiilor a fost legată de proiectul de lege privind pensiile speciale, și „s-au subliniat aspecte referitoare la modificările arbitrare ale condițiile de pensionare a procurorilor și judecătorilor, de natură să creeze disfuncții și inechități fără precedent în sistemul judiciar după anul 1990”.

De asemenea, au fost aduse în discuție și alte probleme acute ale sistemului judiciar, precum subdimensionarea schemelor de personal raportat la volumul de activitate, lipsa cronică a resurselor umane, lipsa unor sedii adecvate desfășurării activității, conform Ministerului Public:

• „Reiterăm, pe această cale, faptul că magistrații-procurori nu resping ideea adoptării unei legislații privind sistemul de pensii, exprimându-și deja acordul cu privire la o serie de modificări propuse, precum necesitatea ca pensia să nu depășească salariul în plată, necesitatea existenței unei vechimi efective în magistratură și a unei perioade reduse în celelalte profesii asimilate etc.
• În același timp însă, aplicarea intempestivă și fără niciun studiu prealabil de impact al acestor modificări are aptitudinea de a crea disfuncționalități majore în sistemul judiciar, atât prin pensionarea imediată a unui număr semnificativ de judecători și procurori, cât și prin afectarea severă a capacității de atragere în profesie de noi magistrați, cu riscul producerii unor consecințe grave, pe termen lung, pentru buna funcționare a sistemului judiciar, grevat oricum de o criză de personal fără precedent.
• Pentru o corectă înțelegere a dimensiunii exacte a fenomenului, trebuie arătat că, în prezent, există deja peste 20 de parchete de pe lângă judecătorii care funcționează cu un singur procuror sau fără niciun procuror numit, activitatea desfășurându-se la cote de avarie, prin delegarea provizorie a câte unui procuror de la alte unități de parchet. De asemenea, și la nivelul parchetelor superioare situația este la fel de dramatică, existând 3 parchete de pe lângă tribunal care funcționează cu 1-2 procurori, la o competență teritorială aferentă unui județ.
• Nu în ultimul rând, implementarea unor măsuri cu impact imediat asupra funcționării sistemului judiciar, fără adoptarea corelativă a unor măsuri administrative menite să absoarbă șocul sistemic produs - precum o reașezare a hărții administrative a instanțelor și parchetelor, adoptarea unui mecanism de triere a cauzelor pe criterii de oportunitate etc – va genera un blocaj la nivelul sistemului judiciar, cu consecințe greu de prevăzut pe viitor.
• Din această perspectivă, reprezentanții sistemului judiciar au propus mai multe variante de amendament, concepute pe baza unor date tehnice aprofundate, care aveau aptitudinea de a corespunde atât necesității operării unor modificări la regimul pensiei de serviciu, cât și imperativului asigurării unei normale funcționări a sistemului judiciar, fără a obține însă și o dezbatere reală și onestă a acestor propuneri în cadrul comisiilor de specialitate”.

Procurorii mai spun că, având în vedere iminenta adoptare a noii legislații și „efectele severe preconizate în ceea ce privește funcționarea sistemului judiciar, din perspectiva resursei umane, precum și faptul că propunerile formulate de reprezentanții sistemului judiciar nu au făcut obiectul unor minime dezbateri, care să permită adoptarea unor soluții echitabile și funcționale”, s-au hotărât următoarele:

• 1. Continuarea formelor de protest hotărâte în Adunările Generale ale procurorilor, în acord și cu măsurile adoptate în acest sens la nivelul instanțelor de judecată;
• 2. În condițiile în care prevederile noii legi vor adânci problemele generale de sistem, legate de lipsa acută de resurse umane și de condițiile din ce in ce mai dificile de muncă generate de acestea, se va avea în vedere adoptarea unor forme mai severe de protest.