România nu are nicio șansă să fie primită în Schengen în prima parte a acestui an și „nu trebuie să ne mințim singuri”, spune vicepremierul Kalemen Hunor. El crede că țara noastră ar putea obţine ridicarea controalelor la graniţă mai întâi pentru transportul aerian şi apoi pentru cel terestru, dar nu înainte de 2024.

Zona SchengenFoto: Karaboux / Dreamstime.com

El a făcut aceste declarații luni seară, la B1 TV.

Despre vetoul Austriei: „O decizie absolut mizerabilă”

Vicepremierul Kelemen Hunor a calificat decizia cancelarului austriac de a bloca intrarea României în Schengen drept „una mizerabilă”, care nu doar că nu i-a rezolvat acestuia problemele electorale interne, dar a creat probleme și pentru România. El a vorbit și despre o lipsă de solidaritate la nivel european:

  • „Eu cred că a fost o mișcare absolut imprevizibilă a colegilor din Austria, o decizie mizerabilă care nu a rezolvat problema cancelarului, că a pierdut alegerile și probabil va pierde în continuare. Nu a rezolvat problema, a creat o problemă pentru noi și a creat o nemulțumire absolut justificată din partea românilor la adresa guvernului austriac.
  • Asta e… vrem, nu vrem, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. (…) O lipsă de solidaritate la nivel european.
  • UE, instituțiile europene și statele membre aveau nevoie de un succes și era posibil pe Schengen, că în perioadă de criză, de război, totuși suntem capabili să mergem înainte solidari, cu toate greutățile, că nimeni nu spune că nu apar probleme pe granița turco-bulgară, dar chestia asta trebuie rezolvată, nu să blochezi o intenție a tuturor statelor membre, mai puțin tu că ai o problemă internă.
  • Nu cred că Aurescu putea să știe care va fi decizia cancelarului austriac pentru că nici colegii lui de partid nu știau și acest lucru vi-l spun din discuțiile mele în Partidul Popular European”.

„Degeaba ne amăgim și nu trebuie să ne mințim singuri”

Liderul UDMR nu vede nicio șansă ca România să fie primită în Schengen în prima parte a acestui an, spunând că asta „este clar”:

  • „Degeaba ne amăgim și nu trebuie să ne mințim singuri.
  • În a doua jumătate a anului, sub președinția spaniolă, nu spun că nu trebuie să încercăm. Trebuie să încercăm, s-ar putea să reușim cu calea aeriană, cu aeroporturile, apoi terestru, dar nu înainte de 2024.

Dar cred că după ce se termină povestea asta cu alegerile regionale în Austria se poate rediscuta cu Austria, mai ales că ei au primit garanții inclusiv financiare privind întărirea graniței turco-bulgare”.

Reamintim că România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație, deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria a reușit să blocheze, în decembrie 2022, decizia favorabilă în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.

Aurescu: Este prematur să vorbim despre un calendar de aderare

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu a declarat, la finalul lui ianuarie, la prima reuniune din 2023 a șefilor diplomațiilor din statele membre UE, că a avut discuții cu omologii săi, care l-ar fi asigurat că sprijină România să intre în Schengen, însă „este prematur să vorbim despre un calendar de aderare a României”.

El a mai susținut că a primit asigurări de la omologul său din Suedia privind începerea „consultărilor” pe care președinția suedeză a Consiliului UE vrea să le organizeze cu statele care se opun aderării României și Bulgariei la Schengen. Este vorba despre Austria și Olanda. „Este foarte important ca aceste consultări pe care le va începe Suedia să ajunga la concluzii și apoi să vorbim despre un calendar. Este greu de estimat că Austria își va schimba poziția înaintea alegerilor interne (n.r.- de la sfârșitul lunii ianuarie). Este prematur să vorbim despre un calendar de aderare”, a mai afirmat Aurescu.

Ministrul de Externe a mai spus că o estimare a calendarului de aderare e greu de făcut și în condițiile în care Bulgaria trebuie să convingă Olanda: „Nu trebuie să uităm că Bulgaria mai are de discutat şi cu Olanda, nu doar cu Austria. Prin urmare, există o serie de solicitări din partea Olandei care trebuie să îşi găsească un anumit răspuns din partea autorităţilor de la Sofia”.