Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, reafirmă că România şi Bulgaria îndeplinesc toate criteriile UE pentru a deveni membre ale spaţiului Schengen și se declară „convinsă” că se va ajunge „destul de curând” la o decizie privind aderarea României şi Bulgariei. Ea se declară însă „îngrijorată” de situaţia în care 75%, respectiv 90% dintre imigranții ilegali ajunși în Austria și Olanda nu au fost înregistrați înainte de a intra în aceste țări.

Zona SchengenFoto: Karaboux / Dreamstime.com
  • „Bulgaria şi România nu mai au nimic de făcut pentru a putea intra în spaţiul Schengen.
  • Dar, din alte motive, care nu au legătură cu aceasta, trebuie, desigur, să avem un spaţiu Schengen care să funcţioneze bine şi, de exemplu, sunt îngrijorată de situaţia în care, în Austria, de exemplu, 75% dintre cei care sosesc ilegal nu au fost înregistraţi înainte de a ajunge în această ţară.
  • În Ţările de Jos, 90% dintre imigranţii ilegali care ajung acolo nu au fost înregistraţi înainte şi, desigur, face parte din acquis-ul Schengen şi faptul de a avea o bună funcţionare a înregistrării persoanelor care intră” a declarat Ylva Johansson într-un interviu acordat la Bruxelles agenţiilor de presă care fac parte din European Newsroom (enr), între care şi Agerpres.

Ea a subliniat că, din aceste motive, este important ca toţi cei implicaţi să se concentreze asupra modului în care pot avea un spaţiu Schengen care să funcţioneze mai bine şi care să includă şi datele privind returnările, conform Regulamentului Dublin al UE, care prevede ca migranţii să fie expulzaţi în ţara prin care au intrat prima dată în blocul comunitar şi ca solicitările lor de azil să fie administrate acolo.

  • „Aşadar, acesta este un aspect pentru care putem face mai mult din partea Comisiei şi sunt convinsă că vom reuşi să avem destul de curând o decizie privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen”, a spus Ylva Johansson.

Reamintim că intrarea României în Schengen a fost blocată de către cancelarul Austriei, care a fost acuzat că a făcut această mutare pentru a-și crește scorul electoral la alegerile interne. Nehammer a respins ideea că vetoul Austriei ar fi putut fi dictat de motivaţii politice interne, cancelarul austriac calificând drept o „presupunere absurdă” existenţa unei legături cu alegerile din landul Austria Inferioară.

După votul din JAI din 8 decembrie, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.

„Suntem uniţi în obiecţia noastră faţă de extinderea Schengen în acest moment”

Săptămâna trecută, cancelarul Austriei a avertizat că Viena îşi menţine veto-ul faţă de extinderea Spaţiului Schengen, atât timp cât acesta „nu funcţionează”: „Numărul mare de migranţi reţinuţi în Austria arată că sistemul Schengen este nefuncţional, iar, atât timp cât acest sistem şi protecţia frontierelor externe nu funcţionează, nici nu poate exista o extindere”.

Tot săptămâna trecută, în timp ce miniştrii lor de interne se întâlneau la Stockholm cu ceilalţi colegi din UE pentru a discuta despre migraţie la o reuniune informală, cancelarul austriac Karl Nehammer l-a primit săptămâna trecută la Viena pe premierul olandez Mark Rutte, pentru a discuta pe aceeaşi temă. Ambii politicieni, care s-au opus în decembrie aderării României şi Bulgariei la Schengen, par să fie în continuare pe aceeaşi lungime de undă, menţinându-şi poziţia, a scris presa austriacă.

Cancelarul Nehammer şi premierul Rutte au subliniat legăturile strânse dintre Austria şi Olanda. „Suntem uniţi în obiecţia noastră faţă de extinderea Schengen în acest moment”, a anunţat cancelarul austriac, citat de „Kronen Zeitung”.

Olanda şi Austria vor să ceară împreună soluţii în lupta împotriva migraţiei ilegale în cadrul summitului extraordinar al UE programat la începutul lui februarie. Nehammer a spus că este important faptul că are loc această reuniune la vârf. „S-a aşteptat mult prea mult timp până să se întâmple asta”, a menţionat el.

Premierul olandez Mark Rutte a spus, la rândul său, că a constatat „un consens în formare” în UE, însă crede că va fi nevoie de mai multe summituri ale UE pentru a rezolva aceste probleme. Când s-a convenit asupra acordului UE-Turcia privind refugiaţii în 2016, a fost mai uşor, a declarat premierul olandez. Acum, a spus el, UE are o multitudine de probleme, inclusiv Schengen, Frontex, sistemul Dublin şi repatrierile. „Trebuie să ne întoarcem la regulile de la Dublin. Altfel, Schengen nu va supravieţui”, a avertizat premierul olandez.