Cutremurul cu magnitudinea 5,7 înregistrat marți în județul Gorj a fost urmat, până joi după-amiază, de peste 300 de replici, conform reprezentanților Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).
INFP a anunțat, pe Facebook, că până acum au fost localizate 315 replici ale cutremurului de marți.
Conform INFP, în cursul nopții de miercuri spre joi s-au produs cinci replici, cea mai mare fiind înregistrată la ora 03.07, la o adâncime de 10,8 kilometri și având magnitudinea de 4,2 grade.
Alte cinci replici - cu magnitudinea între 2,1 și 2,7 - s-au produs joi, în intervalul orar 07.55 - 14.38.
De asemenea, INFP a anunțat că a trimis în zonă specialiști pentru montarea a trei stații seismice și 5 stații GPS, pentru analize în vederea cercetărilor privind procesul de desfășurare a cutremurelor și efectele produse de acestea:
- „Noile stații seismice pot înregistra cutremure de magnitudine de valoare mică și pe baza înregistrărilor se pot estima pagubele din zonă, iar stațiile GPS vor înregistra deformările crustale. Echipamentele s-au montat în localitățile Lelești, Runcu, Peștisani și Bâltișoara.
- Aceste stații seimice vin în completarea celor 5 stații deja existene în această zonă, la Gura Zlata, Lotru, Petroșani, Târgu Jiu, Herculane și Strehaia”.
Amintim că un cutremur de 5,7 grade s-a produs marți în județul Gorj. Seismul a fost urmat, până miercuri după-amiază, de peste 160 de replici, au anunțat reprezentanții Institutului Național pentru Fizica Pământului.
Tot în județul Gorj, luni s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,2 grade - urmat de 16 replici - la o adâncime de doar 13,2 kilometri.
Conform reprezentanților INFP, cele două cutremure au fost resimțite pe o arie extinsă cuprinzând Oltenia, Banat, Hunedoara, partea de nord-est a Serbiei și de nord-vest a Bulgariei.
Sistemul de tip „dublet seismic” înregistrat zilele acestea reprezintă cea mai intensă activare a zonei de când există date despre această regiune, potrivit INFP.
Zona în care au avut loc aceste cutremure este cunoscută printr-o activitate seismică slab-moderată, cu evenimente cu magnitudine peste 5 foarte rare. Ultimul cutremur estimat cu magnitudinea de 5,2 s-a produs 1943, la adâncimea de 9,9 kilometri, spune INFP.
Alte cutremure mai semnificative produse în zonă au fost:
- în 1912 – 4,5 grade, adâncime 10 km
- în 1916 – 3,9 grade, adâncime 10 km
- în 1962 – 4 grade, adâncime 16 km
- în 1963 – 4,5 grade, adâncime 10 km.
„Suntem la cheremul naturii”
În urma cutremurelor din Gorj, reprezentanții INFP au avut mai multe ieșiri publice în care au subliniat că nu se pot face predicții ale cutremurelor.
- „Pământul nu poate fi pus într-o formulă. Nu putem să facem preziceri.
- Nu există nicio metodă de a face predicţii pentru cutremur, la nivel mondial, nu există o formulă.
- Aceste sisteme de forțe care apar în scoarța terestră au un caracter complex și haotic, nu evoluează într-un mod ușor de prezis. Este imposibil de spus ce se va întâmpla exact în viitor.
- Un olandez a început o „predicție” cu „sooner or later” (mai devreme sau mai târziu). Aceasta nu este o predicție. Astfel de „predicții” nu au cum să fie acceptate de comunitatea științifică.
- Asta e, suntem la cheremul naturii.
- Aparatele înregistrează mișcările în timpul producerii seismelor, nu le pot prevedea”, au afirmat specialiștii de la Institutul pentru Fizica Pământului.
1
0
