Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valery Kuzmin, susține că declaraţiile făcute de şeful său, ministrul de Externe Serghei Lavrov, legate de Republica Moldova ar fi fost interpretate greşit și dă vina pe Polonia. Lavrov susține că Moscova nu ar fi vrut să ameninţe Chișinăul, ci dimpotrivă, ar fi vrut să atragă atenţia că Occidentul se foloseşte de Republica Moldova, aşa cum s-ar fi folosit de Ucraina. „Care este soarta Ucrainei, o puteţi vedea”, a punctat ambasadorul Valery Kuzmin.

Valeri KuzminFoto: Agerpres

Kuzmin a susținut că Polonia ar fi distorsionat sensul comentariilor făcute de Serghei Lavrov într-un interviu acordat televiziunii ruse Rossia 24, dar a reluat practic amenințările Moscovei la adresa Chișinăului.

„Pare că Vestul a ales ca Moldova să urmeze exemplul Ucrainei”

  • „Din păcate, domnul Duda (preşedintele Poloniei, Andrzej Duda - nr.) sau cineva din Polonia a încercat să interpreteze cuvintele ministrului nostru de Externe spunând că următoarea ţintă a agresiunii Rusiei, după Ucraina, va fi Moldova.
  • Înţelesul sau explicaţia ideii exprimate de ministrul nostru de Externe este exact pe dos.
  • El a spus că se pare că Vestul se foloseşte de situaţia în care se află Moldova, de faptul că preşedinta Maia Sandu însăşi vrea ca ţara să se alăture alianţei occidentale etc, deci pare că Vestul a ales ca Moldova să urmeze exemplul, să exerseze aceeaşi funcţie ca Ucraina”, a afirmat miercuri ambasadorul Valery Kuzmin, într-o conferinţă de presă, conform News.ro.

El a susținut propaganda Moscovei că Ucraina ar fi fost „sacrificată pe altarul NATO”, iar rezultatul ar fi o depopulare masivă a ţării, astfel că fosta republică sovietică a ajuns în prezent „o ţară relativ mică”.

  • „Recent, chiar o analiză americană a arătat că sub controlul regimului de la Kiev, în prezent, ţara are o populaţie de maximum 20-22 de milioane de oameni. Ce înseamnă asta? Nu vorbesc de istoria Ucrainei ca republică socialistă sovietică, atunci când era locuită de 50 de milioane de oameni, acum mai bine de 30 de ani, ci relativ recent, la începutul acestei crize, în 2014, când estimarea populaţiei Ucrainei era de 37-42 de milioane de oameni.
  • Acum, este o ţară relativ mică. E, de fapt, un fel de ţară sacrificată pentru cauza ne-sfântă a agresivei alianţe NATO.
  • Asta a fost ideea ministrului nostru, să explice că este alarmant, dar suntem conştienţi de această realitate, este un indiciu clar că intenţiile occidentale şi planurile - încă nedeclarate deschis - ale Occidentului sunt legate de Moldova. Asta e tot.
  • Altfel, noi nu căutăm niciun fel de escaladare. Escaladarea este motto-ul părţii occidentale, dacă te uiţi la faptele lor. Şi dacă mă puteţi contrazice, aş fi curios să aud”, a mai susținut diplomatul rus.

„Occidentul a pus ochii acum pe Republica Moldova pentru a fi următoarea Ucraină”

La începutul acestei luni, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a amenințat din nou Chișinăul, el declarând că „Occidentul a pus ochii acum pe Republica Moldova pentru a avea „rolul următoarei Ucraine”, în timp ce Maia Sandu, „este pregătită, practic, pentru aproape orice, inclusiv pentru unirea cu România”, conform TVR Moldova, care cita Rador.

  • „Republica Moldova este acum luată în calcul pentru acest rol”, a spus Lavrov, susținând că Occidentul „a plasat-o” în fruntea Republicii Moldova pe Maia Sandu „dornică să intre în NATO și pregătită practic, pentru orice”, inclusiv pentru unirea cu România, conform TVR Moldova.
  • „Acum, Moldova este privită pentru acest rol.
  • În primul rând, pentru că au putut să pună un președinte în fruntea țării prin metode destul de specifice, departe de a fi liber democratice, un președinte care vrea în NATO, are cetățenia română, este pregătită să se unească cu România și, în general, este pregătită pentru aproape orice”, a declarat Lavrov răspunzând la întrebarea care dintre țările din jurul Rusiei ar putea urma calea Ucrainei, nota și jurnal.md.

„Maia Sandu riscă să repete politica sinucigașă a lui Volodimir Zelenski”

Nu a fost prima dată când Moscova a amenințat Chișinăul cu „repetarea scenariului ucrainean”.

În urmă cu câteva săptămâni, senatorul rus Andrei Klimov a amenințat Republica Moldova, dând de înțeles că problemele Ucrainei au început în 2014, după anunțarea planurilor Kievului de a adera la NATO. El a susținut că Moldova riscă să repete „politica sinucigașă” a liderului ucrainean Volodimir Zelenski.

  • „Această doamnă are 50 de ani. Înseamnă că a trăit în URSS până la 20 de ani.
  • Ar trebui să cunoască istoria noastră comună și nu ar trebui să încreadă Occidentului soarta poporului său. Acei membri NATO pro-americani care chiar acum au nevoie de mai multă carne de tun pentru a se război cu Rusia pe câmpul de luptă.
  • Populația ucraineană scade tot mai mult cu fiecare zi, din cauza grijei lui Biden și a europoizilor care îl slujesc.
  • Iar economia sa, cândva cea mai înfloritoare din URSS, este în ruine din cauza conducătorilor săi din NATO.
  • Chiar este Sandu atât de indiferentă față de moldoveni și atât de dependentă de Washington încât este gata să repete politica sinucigașă a unor trădători naționali din Ucraina precum Poroșenko și Zelenski?!” a scris Klimov pe canalul său de Telegram, conform deschide.md.

Totodată, el s-a întrebat retoric dacă Maia Sandu vrea să facă din Republica Moldova o provincie a României, pe care a numit-o „cea mai înapoiată țară din NATO”.

La final, Klimov a notat că „problemele” Ucrainei au început după „lovitura de stat” pro-occidentală din 2014, urmată de renunțarea la neutralitate și de cursul de integrare în blocul militar „anti-rus” NATO.

Reacția de la Moscova a venit atunci după ce președintele Maia Sandu a declarat că, în contextul războiului din Ucraina, la Chişinău are loc o „discuţie serioasă” despre oportunitatea de a renunţa la neutralitatea înscrisă în Constituţie şi de a adera la „o alianţă militară mai largă", potrivit unui interviu acordat Politico. Maia Sandu s-a ferit să numească o alianţă militară anume, însă publicaţia a titrat sub semnul întrebării: „E timpul pentru o aderare la NATO?”.