Una dintre solicitările Austriei, respectiv ridicarea unui gard solid la frontiera Bulgariei cu Turcia, este respinsă de către Comisia Europeană, comisarul Ylva Johansson declarând joi că în bugetul UE nu sunt prevăzuți bani pentru „ziduri și garduri”.

Cancelarul Austriei Karl NehammerFoto: photonews.at/Georges Schneider / imago stock&people / Profimedia
  • „În bugetul Uniunii Europene nu sunt prevăzute fonduri pentru aşa ceva.
  • Prin urmare, dacă dăm bani pentru ziduri şi garduri, nu mai rămân bani disponibili pentru alte lucruri”, a spus comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, joi, înaintea reuniunii informale a JAI de la Stockholm, conform Agerpres, care citează agenția austriacă APA.

Tot înaintea JAI, ministrul austriac de Interne Gerhard Karner a reluat solicitarea Vienei ca CE să sprijine statele care au frontiere externe pentru securizarea acestora, prin alocarea de fonduri inclusiv pentru ridicarea de garduri.

  • „Trebuie să punem presiune împreună ca să obținem o pază mai bună a frontierelor”, a spus Gerhard Karner, înaintea reuniunii informale a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, care a început joi în Suedia, țară care deține președinția Consiliului UE.

Este prima şedinţă a miniştrilor de Interne și de Justiție din Uniunea Europeană, după reuniunea din 8-9 decembrie 2022, când România şi Bulgaria au fost împiedicate de Austria și Olanda să adere la spațiul european de liberă circulaţie.

Luni, ministrul de Interne al Austriei și cancelarul Karl Nehammer au mers în Bugaria, unde au inspectat frontiera acestei țări cu Turcia.

Nehammer i-a promis președintelui bulgar Rumen Radev că Austria va sprijini solicitarea de alocare a două miliarde de euro adresată de Bulgaria Comisiei Europene pentru a consolida securitatea frontierelor.

El a susținut că alocarea a două miliarde de euro de către CE pentru Bulgaria pentru protecția frontierelor - inclusiv pentru ridicarea unui gard solid la frontiera cu Turcia - ar însemna „crearea securității pentru întreaga Uniune Europeană, prin consolidarea frontierei externe”.

Condițiile puse de Austria Bruxellesului, după veto-ul dat extinderii Schengen

După ce a blocat intrarea României în Schengen, în 8 decembrie, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.

Viena a formulat mai multe către CE pentru gestionarea migrației, prezentate și la summitul UE de la Bruxelles din 14-15 decembrie:

  • Comisia Europeană să plătească pentru intervenţiile poliţiei în străinătate ce vizează combatarea migraţiei ilegale
  • Țările de la graniţele externe să fie sprijinite suplimentar în ceea ce priveşte protecţia frontierelor, în special cu fonduri pentru viitoare proiecte de infrastructură - de exemplu, construirea unui gard la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia
  • Similar cu directiva privind expulzările, Comisia Europeană să elaboreze o directivă privind returnarea migranților
  • Să fie facilitate procedurile de azil în state terţe sigure, model pe care Danemarca şi Marea Britanie îl urmează
  • Statutul de protecţie pentru persoanele vinovate de infracţiuni trebuie să poată fi mai uşor revocat
  • Finanţarea unui proiect-pilot pentru proceduri de azil rapide la graniţele externe ale UE