Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comitetul Helsinki (APADOR-CH), le transmite șase întrebări ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, și șefului Consiliului Superior al Magistraturii, Daniel Grădinaru, după ce Predoiu a vorbit despre achitarea soțului fostei șefe a DIICOT, Dan Hosu, invocând apoi „surse neoficiale”.
Cătălin Predoiu a fost întrebat, miercuri, într-un interviu pentru Europa FM, dacă este mulțumit de activitatea șefilor parchetelor, inclusiv a Giorgianei Hosu, care a demisionat după ce soțul său a fost condamnat.
„Și ulterior achitat. Am putea spune că doamna și-a dat demisia, cu adevărat de onoare, pentru o ipoteză care nu s-a realizat în final”, a răspuns Cătălin Predoiu.
Ministrul Justiției a revenit apoi, vorbind despre „o afirmație eronată” și cerându-și scuze. El spunea că este exclusiv vina sa, pentru că nu a „verificat informația parvenită din surse neoficiale”.
În acest context, APADOR-CH le adresează șase întrebări ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, și șefului Consiliului Superior al Magistraturii, Daniel Grădinaru.
Întrebările pentru ministrul Justiției:
- Care sunt sursele neoficiale care v-au transmis informația că Dan Hosu a fost achitat?
- Care este mecanismul legal prin care un ministru al justiției poate avea acces la deciziile și sentințele instanțelor înainte de deliberare și pronunțare?
- Câți alți membri ai guvernului sau ai partidului din care faceți parte beneficiază de același gen de informații din surse neoficiale?
Întrebările pentru președintele CSM:
- Este legal ca decizia unei instanțe să fie cunoscută înainte de pronunțare de către un membru al guvernului?
- Considerați că declarația ministrului justiției afectează independența justiției și buna desfășurare a actului de justiție?
- Ce măsuri veți lua pentru a investiga cum au ajuns aceste informații în posesia ministrului justiției?
Organizațiile semnatare - Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki, Asociația ActiveWatch, Miliția Spirituală, Asociația Respiro, CeRe: Centrul de Resurse pentru Participare Publică - consideră că „societatea are dreptul să pună aceste întrebări și să primească răspuns la ele, câtă vreme autoritățile statului, de la președinte, prim-ministru până la ministrul justiției afirmă cu fiecare ocazie că trăim într-un stat de drept, în care principiul legii primează, justiția este independentă și nu judecă în funcție de interese politice, de partid sau de grup”: „Într-o țară democratică o astfel de „eroare” nu poate fi reparată cu un simplu comunicat de scuze, ci are nevoie de o anchetă serioasă, care să restabilească, dacă se mai poate, încrederea publicului în justiție”.
Comentariile lui Predoiu pot submina încrederea în judecători și pot pune presiune asupra acestora, spun asociații de procuri si judecători
Asociații de procurori și judecători solicită Consiliului Superior al Magistraturii să apere „neîntârziat” independența și reputația sistemului judiciar.
În urma afirmațiilor ministrului Cătălin Predoiu, Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au transmis că afirmațiile acestuia pot cauza submina încrederea în judecători și pot pune presiune pe aceștia.
- „Comentariile critice lipsite de echilibru sau chiar eronate ale politicienilor cauzează deseori o problemă gravă, deoarece pot submina în mod nedorit sau în mod deliberat încrederea publică în puterea judecătorească și pot pune o presiune nepotrivită asupra judecătorilor care soluționează cauzele referitor la care politicienii fac comentarii nepotrivite.
- De asemenea, având în vedere discuțiile publice recente referitoare la subminarea principiului continuității completurilor de judecată specializate care soluționează cauze de corupție, prin atribuirea dosarelor aflate pe rol altor judecători decât cei cărora le-au fost repartizate aleatoriu inițial, asociațiile profesioanle solicită Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii să aducă explicațiile publice necesare, aceasta având inclusiv posibilitatea de a modifica urgent Regulamentul de ordine interioară adoptat în cursul lunii decembrie 2022.
- Principiul continuităţii presupune că aceiaşi judecători vor face parte din completul de judecată (stabilit, de regulă, aleatoriu) la toate termenele de judecată într-o anumită fază procesuală (primă instanţă, apel, căi extraordinare de atac), până la dezînvestirea prin pronunţarea soluţiei în cauză. Excepţiile de la acest principiu trebuie să fie expres prevăzute de legea organică, iar aplicarea lor trebuie să se facă cu interpretarea strictă a normelor juridice. Așadar, schimbarea compunerii completului de judecată poate fi exclusiv o măsură de exceptțe, urmare a unor incidente procedurale (incompatibilitatea judecătorilor), a unor măsuri pentru buna desfăşurare a justiţiei (conexarea dosarelor), dar şi a unor cauze administrative (concediu, excludere din magistratură etc.), iar nu o regulă”.
0
3
