​Cei doi frați Andrew și Tristan Tate rămân în arest preventiv, după ce Curtea de Apel București le-a respins contestația făcută la decizia de arestare luată la finalul anului trecut. Milionarii britanici sunt acuzați de către procurorii DIICOT de constituire de grup infracțional organizat, trafic de persoane și viol.

Fratii Andrew si Tristan TateFoto: Inquam Photos / George Calin

Cei doi frați au fost duși marți dimineață, în jurul orei 9.00, la Curtea de Apel București alături de cele două femei care le-ar fi fost complice și care au fost arestate alături de ei.

Ședința de judecată s-a desfășurat cu ușile închise și s-a încheiat în jurul orei 15.30.

Instanța a rămas apoi în pronunțare.

„A fost o zi lungă, inculpații au dat declarații în cauză, pledoariile avocaților au fost ascultate de către instanță. Așteptăm decizia, care sperăm că va fi favorabilă clienților noștri”, a declarat Eugen Vidineac, unul dintre avocații celor doi, la finalul ședinței de judecată.

Cei doi frați milionari britanici Andrew și Tristan Tate, reținuți de procurorii DIICOT sub acuzația de constituire de grup infracțional organizat, trafic de persoane şi viol, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile în 30 decembrie, decizia fiind luată de Tribunalul București. Alături de ei au fost arestate și două tinere - o fostă polițistă și iubita lui Andrew Tate - acuzate că îi sprijineau pe cei doi în activitatea infracțională. Măsura a fost contestată la Curtea de Apel București de către avocații celor doi frați.

Eugen Vidineac, unul dintre avocații milionarilor britanici, spunea că ei „neagă cu vehemenţă săvârşirea acestor fapte reprobabile”, încearcă să îşi demonstreze nevinovăţia şi „vor ajuta organele de anchetă cu tot ceea ce vor putea pentru aflarea adevărului”.

„Ei nu merg pe o atitudine de recunoaştere, neagă cu vehemenţă săvârşirea acestor fapte reprobabile aduse în sarcina lor şi, bineînţeles, împreună cu noi, avocaţii apărării, încearcă să îşi demonstreze nevinovăţia şi vor ajuta organele de anchetă cu tot ce le stă la îndemână pentru aflarea adevărului în cauză”, a declarat Eugen Vidineac.

De asemenea, cei doi frați britanici au contestat și decizia procurorilor DIICOT de a le pune sub sechestru mai multe bunuri, între care mașini de lux. Eugen Vidineac, avocatul celor doi frați, a declarat joi pentru Hotnews.ro că decizia DIICOT a fost contestată la Tribunalul București, considerându-se că „măsura procurorilor este exagerată”.

Acuzațiile aduse de DIICOT celor doi frați britanici

  • „La începutul anului 2021, 4 suspecţi (doi cetăţeni britanici şi doi cetăţeni români) au constituit un grup infracţional organizat în vederea comiterii pe teritoriul României, dar şi al altor state, precum Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie, a infracţiunii de trafic de persoane”, afirma DIICOT într-un comunicat de presă.

Victimele au fost recrutate de cetăţenii britanici prin inducere în eroare cu privire la intenţia de a întemeia o relaţie de căsătorie/concubinaj şi existenţa unor sentimente reale de iubire (metoda loverboy), potrivit procurorilor DIICOT.

  • „Acestea au fost ulterior transportate şi adăpostite în imobile din judeţul Ilfov unde, prin exercitarea de acte de violenţă fizică şi constrângere psihică (prin intimidare, supraveghere constantă, controlul şi invocarea de pretinse datorii), au fost exploatate sexual de membrii grupului prin obligarea la manifestări pornografice în vederea producerii şi difuzării prin intermediul unor platforme de socializarede material având un astfel de caracter şi prin supunerea la executarea unei munci, în mod forţat, în scopul obţinerii de beneficii financiare importante constând în sumele de bani obţinute ca urmare a accesării materialelor de către utilizatori”, mai afirmă DIICOT.

Procurorii români susțin că până în prezent au fost identificate 6 victime care au fost exploatate sexual de grupul infracţional organizat.

  • „Cu privire la infracţiunea de viol s-a reţinut că în luna martie 2022 o persoană vătămată a fost constrânsă, în două ocazii diferite, de un suspect, prin exercitarea de violenţe fizice şi presiuni psihologice, să întreţină relaţii sexuale”, mai arătau procurorii DIICOT.

„Lăsarea inculpaților în libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică”

Judecătorul de la Tribunalul București arată în motivarea deciziei de arestare modalitatea în care erau recrutate victimele de către cei doi frați, în baza mărturiilor unora dintre tinere.

Astfel, una dintre victime a fost recrutată, fiind convinsă să vină din străinătate, prin inducere în eroare cu privire la intenția de a pune bazele unei relații de căsătorie sau concubinaj și prin existența unor false sentimente.

  • „Cu privire la mutarea sa în România, persoana vătămată a declarat că inculpatul i-a spus inițial că vor locui împreună, însă ulterior i-a spus că în casa în care locuiește acesta stau mai mulți bărbați care lucrează cu el și cu fratele său, așa că este mai bine să ia un alt apartament, doar pentru ei doi.
  • La momentul în care persoana vătămată a ajuns în România, inculpatul nu se afla în țară și i-a spus persoanei vătămate că nu va putea locui în apartament, aceasta trebuind să locuiască cu ... ..., care i-a cumpărat biletul de avion, a preluat-o de la aeroport și a condus-o în imobilul unde urma să locuiască (...)
  • Persoana vătămată a arătat că atunci când inculpata a luat-o de la aeroport i-a spus că va locui cu niște fete care lucrează pentru inculpatul ... și fratele său, acestea având conturi pe ... și împărțind câștigurile cu cei doi.
  • A menționat persoana vătămată că i s-a părut ciudat ceea ce îi spunea inculpata ..., dar era deja în România și nu mai avea ce face, gândindu-se că în momentul în care inculpatul va reveni în România vor locui împreună, așa cum îi promisese”, se menționează în motivarea instanței.

Judecătorul arată că, în ceea ce privește infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, relevante sunt atât declarațiile victimelor, cât și conversațiile purtate prin intermediul unei aplicații, din care rezultă atât ierarhia în cadrul grupului, cât și rolul fiecăruia dintre membri, care racolau tinere ce erau transportate și adăpostite apoi în locuințe din România.

Instanța mai notează că „declaraţiile persoanelor vătămate și ale martorelor audiate în cauză au relevat un tipar în modul de acțiune al inculpaților, care conferă greutate şi credibilitate declaraţiilor luate în mod individual, cu atât mai mult cu cât aceste declarații se coroborează și cu rapoartele de expertiză psihologică în ceea ce privește persoanele vătămate, dar și cu aspectele rezultate din conversațiile purtate între victime și inculpați prin intermediul aplicației”.

Tribunalul București arată că „lăsarea inculpaților în libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică şi se impune arestarea preventivă pentru înlăturarea acestei stări de pericol, având în vedere gravitatea deosebită a infracţiunilor săvârşite de către inculpați, modalitatea concretă în care aceștia au acţionat dovedind un dispreţ fundamental pentru relaţiile sociale ocrotite de normele penale”:

  • „Sub acest aspect, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că lăsarea inculpaților în stare de libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică şi se impune luarea măsurii arestării preventive pentru înlăturarea acestei stări de pericol, având în vedere gravitatea deosebită a infracţiunilor săvârşite de către inculpați, modalitatea concretă în care aceștia au acţionat, dovedind un dispreţ fundamental pentru relaţiile sociale ocrotite de normele penale.
  • (...) rezultă fără putință de tăgadă profunda lipsă de respect pentru normele legale și totala indiferența față de valorile sociale ocrotite de care dă dovadă inculpatul ... ..., dar și atitudinea de desconsiderare față de femei în general, pe care le percepe doar ca un mijloc de a obține câștiguri mari în mod facil.
  • Judecătorul nu poate fi de acord cu susținerea apărării în sensul că aceste conținuturi video prezintă doar un personaj și nu pot fi avute în vedere, întrucât inculpatul manifestă aceeași atitudine și în relațiile cu persoanele vătămate, iar acest lucru transpare cu evidență din conținutul conversațiilor cu acestea aflate la dosarul de urmărire penală”.

„Voi fi ultimul bărbat din viața ta”

Cei doi frați racolau tinere sub pretextul începerii unei relații de iubire, după care le duceau într-o casă alături de alte fete și erau obligate să producă clipuri video ce erau ulterior postate pe site-uri pentru adulți, contra cost, arată Tribunalul București în decizia de arestare preventivă a celor doi frați milionari.

În acest sens ar exista și stenograme ale unor discuții între frații Tate și victimele lor, conform Realitatea TV:

  • „Emory (Andrew Tate): Trebuie să înțelegi că, odată ce ești a mea, vei fi a mea pentru totdeauna. O femeie nu își părăsește niciodată bărbatul. Voi fi ultimul bărbat din viața ta.
  • Emory: Ce ne facem dacă ne îndrăgostim și te răpesc să te aduc la București?
  • Fată: Nu cred că e răpire, dacă eu vreau să vin.
  • Emory: Mai întâi trebuie să văd în ochii tăi că nu vei putea trăi niciodată fără mine. Si apoi pot avea încredere în tine să îți arăt totul.
  • Fată: Adu un inel cu tine când vii.
  • Emory: Poți fi suficient de iubitoare ca să fii soție? Să fii mereu lângă mine, oriunde merg? Să vorbești cu 0 bărbați în afară de mine? Ride or die?
  • Emory: Trebuie să te muți în România cu mine, să fiu cu ochii pe tine.
  • Emory: Ești a mea. Să nu uiți asta. Și să te porți ca atare. Vom fi împreună curând.
  • Fată: Dar pot să am încredere în tine?
  • Emory: Da. Poți.
  • Emory: Te vei muta în România cu mine. Planific când ajung acolo. Mai întâi, s-ar putea să trebuiască să merg la Praga câteva zile.
  • Emory: Și ne întâlnim în România.
  • Emory: Si vreau să știu că ești hotărâtă
  • Emory: Serioasă de căsătorie.
  • Fată: Da. Sunt serioasă”.

„Owned by Tate”

Victimele celor doi frați britanici Andrew și Tristan Tate le-au povestit anchetatorilor că atunci când au ajuns prima dată în vila celor doi în care era amenajat studioul de videochat au fost întâmpinate de paznici înarmați. De asemenea, tinerele ar fi fost obligate să își facă tatuaje cu mesajul „owned by Tate”.

Ioan Gliga, avocatul fraților Tate, a declarat pentru Digi 24 că femeile s-ar fi tatuat din proprie inițiativă:

„Eu aș înțelege acest gest făcut de persoanele respective ca fiind un gest destinat a se face cât mai plăcute de către frații Tate și niciun moment nu s-a pus problema condiționării sau constrângerii pentru a face un asemenea gest și a fost voința lor liberă”.

CITEȘTE ȘI: