O lege adoptată la jumătatea anului 2020, în plină pandemie, îl pune pe ministrul Sănătății în imposibilitatea de a declara epidemie de gripă fără a introduce restricții, de la izolare până la carantină.
Astfel, potrivit Legii 136 din 2020, măsurile de izolare la domiciliu sau în unități medicale, precum și carantina pot fi instituite în cazul unei epidemii declarate prin ordin al ministrului sănătății, aceasta fiind considerată o situație de risc epidemiologic și biologic.
Legea a fost urmată de o hotărâre de Guvern de aprobare a listei celor 25 de boli infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor, la domiciliul acestora, la locaţia declarată de acestea sau, după caz, în unităţi sanitare sau în locaţii alternative ataşate acestora. Pe această listă au fost introduse la vremea respectivă pe lângă boli precum holera, difteria, meningita sau sars cov 2 și boli precum rujeola sau gripa umană cauzată de un nou subtip de virus gripal.
Tot legea sus menționată prevede instituirea carantinei pentru că au intrat în contact direct cu cel puțin o persoană confirmată cu o boală infectocontagioasă.
Legea 136 a fost invocată de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, pentru a-și justifica decizia de a nu declara epidemie de gripă deși criteriile stabilite de OMS pentru acest lucru sunt îndeplinite, respectiv trei săptămâni consecutive în care înregistrează o creștere de minim 20% a numărului de îmbolnăviri față de nivelul așteptat (media aritmetică a numărului de cazuri raportate în trei săptămâni anterioare) și cel putin 10% virusuri gripale aparținând aceluiași subtip în izolatele din totalul produselor patologice testate.
„Nu vreau să ne reîntoarcem la discuții legate de carantină și izolare. Prefer recomandări decât restricții”, a declarat Rafila, precizând că este totuși vorba de o a treia săptămână epidemică, însă o să adopte doar „o instrucțiune pentru stare de alertă epidemică”.
Potrivit datelor INSP, în săptămâna 26.12.2022-01.01.2023 numărul total de cazuri de infecții respiratorii (gripă clinică, IACRS și pneumonii) a fost de 74.567 cazuri. Deși în această săptămână au existat subraportări datorate sărbătorilor de iarnă, variația în plus față de media calculată de 48.489 cazuri din aceleași săptămâni din 5 sezoane prepandemice (2015-2019) a fost de 53.8%, fiind a 3-a săptamână consecutivă în care au fost depășite ratele istorice. Având în vedere succesiunea a 3 săptămâni epidemice, care au evoluat cu o intensitate înaltă a activității gripale, putem vorbi de o situație de alertă epidemiologică, se arată în comunicarea INSP.
Potrivit sursei citate, în săptămâna 52 au fost raportate la nivel național 4.961 cazuri de gripă clinică comparativ cu 2.685 cazuri înregistrate în săptămâna precedentă, număr de cazuri mult crescut față de media calculată de 315 cazuri din aceleași săptămâni din 5 sezoane prepandemice (2015-2019).
Cazurile de gripă clinică au fost raportate de 34 județe, cele mai multe fiind în municipiul București (2624) și în județele Brașov (441), Cluj (243) și Prahova (236).
Două persoane au murit din cauza gripei în ultima săptămână.
21
31
