La patru zile de la votul Austriei care a blocat intrarea României în Schengen, ministrul de Interne Lucian Bode - căruia opoziția i-a cerut demisia pentru acest eșec - îi scrie omologului său din Austria, Gerhard Karner, pentru a-și „exprima profunda indignare”: „Ați făcut un joc politic nedemn de o țară care are o tradiție politică așa de bogată și care este o democrație consolidată de atât de mult timp”.

Schengen și AustriaFoto: Blitzkoenig / Dreamstime.com

Luni dimineață, Bode a postat pe Facebook o scrisoare deschisă către ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, în care îi transmite că decizia a fost una „nedreaptă, injustă, fără nicio justificare reală, care creează la nivelul UE prejudicii uriașe și un precedent periculos în actualul context geopolitic”.

„Ați tratat românii și România într-o manieră nedreaptă, discriminatorie și ilogică”

Redăm integral scrisoarea lui Lucian Bode:

• „Mărturisesc că speram să vă scriu această scrisoare în același spirit în care am scris omologilor mei din celelalte state membre UE, omologii mei și ai dumneavoastră, cei care au asigurat un demers corect și onest față de procesul aderării României la spațiul Schengen, cei care au efectuat analize temeinice, dar juste, cei care au înțeles că avem datoria de a ne îndeplini misiunea față de structurile pe care le reprezentăm, față de statele în a căror slujbă suntem și față de Uniunea Europeană, căreia cu toții îi aparținem și în ale căror valori credem.
• Vă scriu însă, din păcate, pentru a-mi exprima profunda indignare față de votul dumneavoastră din Consiliul JAI, împotriva aderării României la spațiul Schengen, asta după ce pe 23 noiembrie la Viena, în prezența colegilor noștri, îmi dădeați asigurări că sunteți "un prieten al României", iar poziția dumneavoastră" nu este împotriva României ci împotriva unui sistem nefuncțional care nu trebuie extins cu niciun stat".
• Este o decizie nedreaptă, injustă, fără nicio justificare reală, care creează la nivelul UE prejudicii uriașe și un precedent periculos în actualul context geopolitic. Pentru că nu doar meritul României și al cetățenilor români a fost călcat în picioare odată cu acest vot, dar și valorile și principiile care ne ghidează la nivel european. Toate statele membre au putut vedea cum Austria a adoptat o decizie arbitrară ce încalcă flagrant dreptul României de a fi stat membru cu drepturi depline al spațiului Schengen, iar argumentele pe care le-ați avut la finalul acestui proces pur și simplu nu au nicio legătură cu realitatea.
• Ați făcut un joc politic nedemn de o țară care are o tradiție politică așa de bogată și care este o democrație consolidată de atât de mult timp.
• În întrevederea noastră din luna ianuarie m-ați asigurat de susținerea Austriei pentru aderarea la spațiul Schengen, iar în cadrul Conferinței ministeriale a Forumului de la Salzburg de la București, Austria și-a dat acordul pe o declarație comună în care toți membrii salutau susținerea aderării României la spațiul Schengen.

„Pe minciuni și nedreptate nu se poate construi nimic măreț și durabil”

• Nimeni nu a putut înțelege ce s-a întâmplat în două zile, de ce v-ați schimbat fundamental poziția, în condițiile în care nu apăruse niciun element nou. Ați tratat românii și România într-o manieră nedreaptă, discriminatorie și ilogică.
• Îmi pare rău să vă spun, dar modul acesta de conduită și acțiune nu este adecvat pentru niciun om politic al Uniunii Europene.
• Dumneavoastră știți, la fel de bine ca mine, că problema migrației pe care ați invocat-o nu poate fi imputată României. Au înțeles-o toate celelalte state membre, domnule ministru.
• Ați reușit să stârniți revolta nu doar a românilor din Austria, dar și a propriilor cetățeni, care cunosc realitățile din teren și știu că e injust și imoral să pedepsiți milioane de cetățeni europeni folosindu-vă de argumente false.
• România rămâne însă fermă și profund atașată obiectivului de aderare la spațiul Schengen, pentru care nu doar ministerul pe care îl conduc, ci și celelalte structuri implicate în procesul de aderare vor continua să lucreze cu aceeași determinare și aceeași încredere neclintită în valorile europene.
• În încheiere, vă rog să le transmiteți tuturor celor din subordinea dumneavoastră, cu care am avut o bună colaborare, tot respectul meu și mulțumiri pentru efortul comun pe care îl facem pentru apărarea securității cetățenilor europeni. Cel puțin față de subordonații dumneavoastră și față de cetățenii care v-au acordat un vot de încredere, rămâneți, domnule ministru, cu o datorie morală. Pentru că pe minciuni și nedreptate nu se poate construi nimic măreț și durabil”.

Reamintim că România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație nici de această dată. Austria a reușit să blocheze joi o decizie favorabilă în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”. În timp ce România și Bulgaria au rămas în afara Schengen, Croația a fost acceptată, prin votul dat joi în Consiliul JAI, astfel că această țară va intra în Schengen din 1 ianuarie 2023.

Austria a invocat numărul mare al migranților ilegali care ajung în această țară, una dintre rute fiind România, cifre contrazise de autoritățile de la București.

„Noi nu suntem un stat care blochează. Este un strigăt de ajutor”

​Ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, membru al ÖVP, partidul cancelarului Karl Nehammer, apără refuzul Austriei de a primi România şi Bulgaria în Schengen, sugerând că țara sa a fost nevoită să recurgă la asta pentru a se face auzită la Bruxelles, a scris sâmbătă cotidianul austriac „Kronen Zeitung”.

• „Noi nu suntem un stat care blochează şi pune veto-uri. Este mai degrabă un strigăt de ajutor”, a subliniat ministrul austriac de Externe.

Austria nu a blocat aderarea României şi Bulgariei la Schengen, ci doar „nu a vrut să se facă acum”, a susținut Schallenberg într-un interviu acordat vineri canalului TV Puls24. De fapt, susţine ministrul de externe, Austria a vrut să scoată subiectul Schengen de pe ordinea de zi a Consiliului JAI şi să se vorbească din nou despre asta peste şase luni.

El a negat însă că acest veto are de-a face cu alegerile locale din Austria Inferioară, unde partidul său a pierdut teren în favoarea extremei dreapta, care are poziţii radicalizate faţă de imigraţie.

În acelaşi timp, el a criticat reacţia României, pe care o consideră prea „emotivă”, după ce Ministerul român de Externe l-a rechemat în ţară pe ambasadorul din Austria, Emil Hurezeanu pentru consultări.

„Nu va exista nicio extindere Schengen atât timp cât frontiera externă nu este protejată”

Și cancelarul austriac Karl Nehammer a simţit nevoia să explice din nou de ce Austria s-a opus aderării României şi Bulgariei la Schengen, după ce refuzul Vienei a stârnit critici, a scris cotidianul Die Presse.

Această abordare a fost o chestiune de securitate pentru Austria, a reiterat cancelarul, reluându-şi totodată criticile faţă de o politică de azil „eronată" a UE şi acuzând presiuni la adresa Austriei. În opinia lui Nehammer, dezbaterea privind migraţia a fost din nou pusă în mişcare la nivelul UE odată cu veto-ul Austriei.

• „Nu va exista nicio extindere (Schengen) atât timp cât frontiera externă nu este protejată în mod eficient.
• Politica de azil eşuată a UE a cauzat această situaţie. Ameninţările şi argumentele polemice sunt folosite pentru a încerca să se crească presiunea împotriva Austriei.
• Atât timp cât 75.000 de străini ajung neînregistraţi în estul Austriei, aceasta este o problemă de securitate şi trebuie rezolvată odată”, a afirmat cancelarul, conform cotidianului Die Presse, citat de News.ro.

„Turism de azil prin Serbia”

După ce, de la jumătatea lunii noiembrie, tunisienii nu mai au voie să intre în Serbia fără viză, din ianuarie acest lucru se va aplica şi indienilor, ceea ce ar fi de natură să oprească „turismul de azil prin Serbia", crede cancelarul austriac. El spune că solicitările de azil din partea tunisienilor au "scăzut drastic" după ce au încetat să mai fie scutiţi de vize.

Ministerul austriac de Interne a citat, de asemenea, o serie de cifre pentru a explica abordarea restrictivă a Austriei. 40 la sută dintre migranţi ar veni la Belgrad cu avionul şi apoi ar ajunge în Austria cu ajutorul traficanţilor prin Serbia şi Ungaria sau prin Serbia, România şi Ungaria. Alţi 40 la sută vin în Austria pe cale terestră din Turcia, prin Bulgaria sau România şi Ungaria.

Cifre similare au fost recent puse sub semnul întrebării de experţi în migraţie, precum Judith Kohlenberger, notează Die Presse.

• „Din punct de vedere pur geografic, Bulgaria nu este o rută relevantă pentru persoanele care călătoresc fără viză în Serbia. Şi doar trei la sută dintre toţi solicitanţii de azil din Austria iau ruta prin România.
• Faptul că Austria dă vina pe România şi Bulgaria, dar nu şi pe Ungaria sau Croaţia, este iraţional şi ipocrit", a scris ea pe Twitter.

„Dacă nu funcționează, nu are rost”

Ministerul de Interne a contrazis cele trei procente despre care vorbeşte experta, deşi şi România a acuzat anterior Austria că a argumentat cu cifre false, a mai scris cotidianul austriac.

Ministrul de externe Alexander Schallenberg, membru al aceluaişi partid conservator ÖVP din care face parte cancelarul, a subliniat vineri, la mai multe posturi de radio, că acţiunea Austriei nu a fost un veto, ci mai degrabă un "apel la ajutor", în timp ce liderul regional din Viena al Partidului Popular, consilierul Karl Mahrer, a cerut sâmbătă, într-o declaraţie, ca veto-ul Austriei să fie luat în serios. Este necesară „o regândire a politicii de azil şi migraţie în Europa. Aceasta este singura modalitate de a garanta libertatea şi securitatea ca drepturi fundamentale", a declarat Mahrer.

O discuţie despre distribuţia solicitanţilor de azil într-o "Europă a libertăţii de călătorie şi a unor sisteme sociale complet diferite nu ar duce nicăieri. O extindere a sistemului Schengen, care oricum nu mai funcţionează, nu are sens", a spus el.