Comisia Europeană a recomandat ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) instituit încă din 2007, însă justiția va fi în continuare monitorizată atât prin mecanismul privind statul de drept, unde în cel mai rău scenariu se poate declanșa procedura de infringement, cât și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pentru a nu pierde banii din PNRR, la capitolul justiție trebuie atinse șase ținte, iar prioritatea zero, cu termen în acest an, este modificarea codurilor penale în acord cu deciziile Curții Constituționale, inclusiv cea privind prescripția specială.
România a îndeplinit condiționalitățile din Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) de monitorizare a sistemului judiciar, astfel încât acesta poate fi ridicat și înlocuit cu mecanismul privind statul de drept, așa cum se întâmplă în cazul tuturor statelor membre UE, arată Comisia Europeană în raportul privind MCV publicat marți. Comisia spune însă că, înainte de a lua o decizie finală, va ține seama de observațiile Consiliului, precum și de cele ale Parlamentului European și va reveni asupra acestei chestiuni atât în cazul Bulgariei, cât și al României în lunile următoare.
Cele 6 jaloane pe justiție din PNRR. Ratarea lor înseamnă pierderea banilor europeni
România va fi însă în monitorizată în continuare de Comisia Europeană la capitolul justiție, iar țintele pe care trebuie să le atingă sunt cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Dacă ratează aceste obiective, țara noastră pierde finanțările europene.
Cele 6 jaloane din PNRR pe justiție:
- 1. Implementarea celor trei legi ale justiției - Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară şi Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor - promulgate de președintele Klaus Iohannis în 15 noiembrie (prima evaluare va fi făcută de CE în primăvară)
- 2. Modificarea codurilor penale în acord cu deciziile CCR (trebuie prevăzută și prescripția specială). Termenul este finalul acestui an.
- 3. Implementarea strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar, care vizează problema resurselor umane în sistem, afectat de un nou val de pensionări în rândul judecătorilor și procurorilor.
- 4. Consolidarea cadrului normativ privind integritatea - activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI).
- 5. Funcționarea Direcției Naționale Anticorupție - completarea schemei de personal până la 85%, față de 79% acum.
- 6. Construirea a patru depozite pentru Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), care nu are unde să țină bunurile provenite din infracțiuni și sechestrate.
În ce stadiu sunt Codurile penale
Prioritatea zero este modificarea Codurilor penale, cu termen în PNRR 31 decembrie.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, că cele două proiecte pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală au fost elaborate de Ministerul Justiției, au primit și avizul CSM, chiar dacă nu era necesar și au fost avizate și de celelalte ministere. Ele urmează să fie înainte Coaliției de guvernare, care să le transmită Parlamentului pentru a fi adoptate "în perioada imediat următoare". "Sunt convins că Parlamentul va ține cont de termenul din PNRR", a spus Predoiu.
El a susținut că termenul pentru a nu pierde fondurile europene poate fi depășit până la prima cerere de plată a banilor europeni, în cazul codurilor penale până în luna martie.
Justiția va fi în continuare monitorizată atât prin PNRR, unde se pierd banii dacă nu se ating cele 6 ținte, cât și prin mecanismul privind statul de drept, unde în cel mai rău scenariu se poate declanșa procedura de infringement dacă nu sunt respectate valorile prevăzute de tratatele europene, precum independența sistemului judiciar.
Ministrul Justiției a explicat că monitorizarea prin aceste două mecanisme se va face de către Comisia Europeană prin două echipe diferite de experți.
3
6
