La șapte ani de la incendiul din Colectiv, soldați cu 65 de morți și 150 de răniți mutilați pe viață, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, susține că, din punctul său de vedere, intervenţia din acea noapte a fost una corectă, cu respectarea legii din acel moment. Întrebat dacă are să îşi reproşeze ceva, Arafat spune că, că dacă se simţea vinovat, "poate" ar fi plecat.

7 ani de la incendiul din clubul ColectivFoto: AGERPRES

Imagini cu primele minute de intervenție ale autorităților la incendiul de la Colectiv, ținute ascunse timp de patru ani, au fost publicate în octombrie 2019 de Libertatea. În înregistrare se vede haosul din primele minute ale intervenției de la incendiul din seara zilei de 30 octombrie 2015.

Imaginile nu au ajuns la procurorii care au anchetat cazul Colectiv, fiind ascunse de superiorii subofițerului de la ISU care a filmat.

Atenție, imagini care vă pot afecta emoțional!

De asemenea, raportul Corpului de Control al Guvernului Cioloș, publicat în 2016, arată erori grave în intervenția pompierilor din acea noapte.

Arafat: "Raportul făcut atunci de Corpul de control venea cu foarte multe chestii lipsite de orice adevăr"

La 7 ani de la tragedie, Raed Arafat spune că raportul Corpului de Control al premierului a fost făcut de "jurişti habarniști" care nu au experienţă în intervenţii în situaţii de urgenţă.

• ”Criticii mei să vină să îmi spună ce nu a funcţionat la Colectiv.
• Eu nu am nicio teamă să zic părerea mea şi părerea mea am auzit-o zisă prima dată de către observatori din afara ţării, care sunt specializaţi în domeniu, nu controlori de corpuri de control care au venit şi şi-au făcut treaba, care erau jurişti habarnişti despre sistemul de urgenţă.
• Şi aici mă refer când au venit atunci de la corpul de control al premierului şi au scris că intervenţia a fost sub medie. (...)
• Când spui că o intervenţie a fost sub medie, înseamnă că ai comparat-o cu o intervenţie care a fost peste medie sau cu o intervenţie care e medie.
• Dacă există o intervenţie care reprezintă media, însemană că au fost mai multe intervenţii şi avem un mod de calcul, ce înseamnă media. Şi cel care stabileşte că o intervenţie este sub medie, trebuie să înţeleagă mecanismele de intervenţie. Noi am avut o discuţie, era un coleg cu mine şi era atunci ministru de Interne domnul Tobă, căruia nu i-a convenit raportul Corpului de Control al premierului pentru că l-a văzut ca un raport care nu era corect faţă de noi şi care venea cu foarte multe chestii care erau lipsite de orice adevăr”, a declarat Arafat, sâmbătă, la Prima TV, conform News.ro.

Despre victimele resucitate pe caldarâm: "Unde să îi duc, la hotel?"

Şeful DSU a subliniat că resuscitarea pe caldarân a fost făcută corect, deşi impactul emoţional a fost mare.

• ”Să luăm exemple, cu intervenţia sub medie, când am întrebat care e media şi cu ce ne-au comparat, răspunsul a fost nu că noi am evaluat. Atunci întrebarea mea a fost, care e domeniul vostru de expertiză, ce pregătire aveţi. Nu, noi suntem juriste, suntem experte în control. Nu ai cum să fii experte în control la toate. Nu poţi să te duci să controlezi o intervenţie la un dezastru cu multiple victime, tu, juristă dintr-un birou, şi să vii cu părerea că intervenţia este sub medie.
• După care ne-au introdus în raport că noi am resuscitat într-un mod inadecvat sau impropriu, pacienţii pe caldarâm. Da, dar după noi, după două săptămâni, după ce a fost Bataclan, în Franţa, unde resuscitau francezii victimele? Victimele nu se resuscitează la distanţă, decât dacă este un pericol imediat, să pleci, ca să nu pui viaţa salvatorului în pericol.
• În momentul în care victima e în stop cardiac, resuscitarea se începe imediat, pe un plan dur. Planul dur poate să fie caldarâmul. Nu poţi să îi duci, unde să îi duc, la hotel? Unde să îi duc? Acolo se începe cu resuscitarea. Imaginile sunt dure, îmi pare rău, aţi văzut şi în Coreea de Sud acum, au avut ce au avut, unde resuscitau bolnavii? Nu numai populaţia, dar şi pompierii, pe şosea, acolo unde i-au găsit.
• Deci să vii tu, de la o structură de control, habarnist în domeniu şi să emiţi păreri, este un lucru extrem de grav”, a susținut Arafat.

Raed Arafat a adăugat că raportul Corpului de Control al premierului a primit un contraraport: ”A primit un contraraport din partea noastră, cu un număr dublu de pagini care a explicat fiecare chestie de ce s-a făcut. Recunoaştem că putea să fie mai bine, dacă aveam dispeceratele integrate, am rezolvat-o după”.

"Să îmi explice cineva cum poţi, într-o ţară, să iei bolnavii direct, adică să ai 150 şi ceva de arşi, să îi pui în avion şi să dai telefoane"

Întrebat ce s-a schimbat de atunci, Arafat a explicat că acum există un dispecerat comun:

• ”Multe. S-a schimbat dispecerizarea, acum este una comună, deci Ambulanţa cu pompierii, cu toată lumea sunt în acelaşi loc, la Cotroceni e un dispecerat care e făcut de Primăria Bucureşti şi unde funcţionează.
• Noi înainte nu reuşeam să îi aducem la un loc, pentru că unii refuzau să vină la un loc.
• După Colectiv, am trecut o listă de acţiuni pe care le-a aprobat Guvernul şi care deja în mare parte au fost realizate. O să venim la un moment dat cu o analiză pe ce s-a realizat.
• Şi ca proceduri s-au modificat unele lucruri, dar altele s-au dovedit că au fost foarte ok.
• Am învăţat cum să lucrăm cu internaţionalul. Au ieşit câteva personaje de la câteva ONG-uri şi cu anumite televiziuni să ne atace că nu am dus bolnavii direct în străinătate.
• Să îmi explice cineva cum poţi, într-o ţară, să iei bolnavii direct, adică să ai 150 şi ceva de arşi, să îi pui în avion şi să dai telefoane, Franţa, vin la voi, Germania, vin la voi. Noi după discuţii şi găsirea unor locuri în ţări cum e Belgia, Olanda, care ne-au oferit, au trebuit să vină oameni de la ei să vadă bolnavii, să îi aleagă”.

Chestionat de ce ministrul Sănătăţii de la acea vreme Nicolae Bănicioiu a spus că "avem de toate", Arafat nu a dorit să comenteze și a susinut că el nu a oprit transferurile pacienţilor în străinătate.

• ”Eu nu vorbesc în numele nimănui, depinde cum intrepretezi, trebuie discutat ce a vrut să spună cu acest lucru. Niciodată, eu, cel puţin, pot să vă spun, şi am auzit comentarii că noi am spus la medici să nu transfere, nu.
• După ce s-a terminat intervenţia la faţa locului, când s-au scos ultimii, din păcate decedaţi, din interior, înainte să plec, am avut o declaraţie de presă. Am zis aşa: avem două avioane de la Ministerul Apărării, două avioane de la SMURD, puse la dispoziţie să transferăm, dacă cer medicii acest lucru.
• După care discuţia a fost cu medicii din diferite spitale, pentru cine să ceară transferul. Asta era în mâna lor.
• Nici nu am stat de vorbă, să mă duc la medic să îi spun daţi-ne bolnavii sau nu ne daţi bolnavii.
• Am auzit acuzaţii că Arafat le-a zis la medici să nu transfere. Să aducă medicul cu care eu am vorbit cu el şi am zis să nu transfere bolnavul (...).
• Sunt subiecte cu emoţii care sunt exploatate cel mai mult şi care au pe seama lor cele mai multe fane news-uri, poveşti şi folclor, Dacă le iei şi le analizezi la rece, e posibil să vezi altceva”, a mai susținut șeful DSU.

"Eu dacă mă simţeam vinovat de ceva, poate că plecam"

Întrebat dacă îşi reproşează ceva, dacă se simte vinovat de ceva, în cazul Colectiv, Arafat a spus că dacă se simţea vinovat, "poate" că pleca:

• ”Eu dacă mă simţeam vinovat de ceva, poate că plecam. Asta o spun, că am pus tot posibilul să lucrez, să fac toată treaba să mut bolnavii şi ne-am luptat să mutăm bolnavii şi să salvăm vieţi, eu nu am de ce să mă simt vinovat pentru că câteva personaje au îndreptat toate atacurile pe întreg sistemul de urgenţă.
• Da, au fost probleme pe partea de prevenire, dar şi aici vreau să spun, legislaţia am început să o modificăm înaintea Colectivului. Să nu creadă cineva că legislaţia s-a modificat la presiunea Colectivului”.

Intervenția de urgență în urma incendiului din clubul Colectiv, în mare parte o acțiune necoordonată - Corpul de control

Raportul Corpului de Control al Guvernului Cioloș, publicat în 2016, arată erori grave în intervenția pompierilor din acea noapte:

• "Intervenția de urgență în urma incendiului de la clubul Colectiv din București din seara de 30 octombrie 2015 a fost în mare parte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație a autorităților, aspect cauzat în principal de:
• lipsa de exerciții în caz de urgențe majore; neconcordanțe în legislație; baza materială deficitară;
• Primele două apeluri (din cele 11 din intervalul orar 22:32-22:43) care au fost transferate de către Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112 către dispeceratele diferitelor structuri au fost înregistrate la ora 22:32, chiar în momentul declanșării incendiului.
• Cu toate că cel puțin unul dintre apeurile primite conținea elemente care arătau existența unei situații foarte grave, Planul Roșu de Intervenție nu a fost declanșat imediat ci doar după parcurgerea unor etape, prevăzute în legislația în vigoare, care pot fi descrise ca fiind birocratice, încondițiile în care aceeași legislație permite și mecanisme mai rapide de intervenție pentru alte situații de urgență (dezastre aviatice sau feroviare etc).
• Astfel, Planul Roșu de Intervenție a fost declanșat la ora 22:50, la 18 minute de la primele apeluri la numărul unic de urgență și la 7 minute de la momentul informațiilor primite de la echipajele aflate la locul intervenției. - Numărul mare de apeluri (11 apeluri în 11 minute, provenite din aceeaşi locaţie), transferat de către Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 către dispeceratul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii" Bucureşti — Ilfov şi/sau dispeceratul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, putea şi ar fi trebuit să determine dispeceratul comun să informeze imediat inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” Bucureşti — Ilfov despre amploarea incidentului.
• Dar această informare s-a realizat abia la ora 22:44, după ce primele echipaje ajunseseră la faţa locului şi raportaseră un număr mare de victime - peste 60.
• Prin urmare, în acest caz, procedura nu a fost respectată, pentru motive care nu au fost comunicate echipei de control.
• Având în vedere specificul unei intervenții de urgență în cazul unor accidente cu victime multiple se impune separarea, atât institutională, cât şi de facto, a activitătii de comunicare către public a informatiilor cu privire la interventie, care trebuie să fie efectuată de către persoane cu atributii exclusive în acest sens, de cea de coordonare şi conducere a activitătilor de interventie.
• Există elemente de incertitudine cu privire la comunicarea declanşării Planului Roşu de Interventie către toate entitătile implicate în intervenție.
• Astfel, Planul Roşu de Interventie prevede dispunerea aplicării procedurii privind colaborarea şi alertarea echipajelor din cadrul serviciilor de sprijin prin dispeceratul comun de către comandantul Operatiunilor de Salvare. Aceasta nu a fost respectată, întrucât, de exemplu, Directia Generală de Politie a Municipiului Bucureşti a comunicat oficial Corpului de Control al Primului-Ministru că nu i-a fost transmisă informarea cu privire la declanşarea Planului Roşu de Interventie la nivelul municipiului Bucureşti şi judetului Ilfov.
• Mai mult decât atât, înscrisurile transmise de Serviciul de Arnbulantă Bucureşti Ilfov, Jandarmeria Municipiului Bucureşti şi Politia Locală a Municipiului Bucureşti nu fac referire la momentul la care a fost instituit Planul Roşu de Interventie.
• La nivelul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgență, al Inspectoratului pentru Situatii de Urgentă „Dealul Spirii” Bucureşti — Ilfov şi al Departamentului pentru Situatii de Urgentă au existat raportări cu neconcordante mari referitoare la numărul fortelor angrenate în interventie.
• Şeful Departamentului pentru Situatii de Urgentă, ajuns la locul interventiei de la clubul Colectiv, ar fi trebuit, conform legislatiei în vigoare, să coordoneze toate activitătile de interventie, nu doar activitatea de prim ajutor calificat şi asistentă medicală de la locul evenimentului.
• Prin actul normativ de înfiintare a Departamentului pentiu Situatii de Urgentă s-a stabilit că acesta coordonează cu caracter permanent, la nivel national, activitătile de prevenire şi gestionare a situatiilor de urgentă, de asigurare şi coordonare a resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate, inclusiv primul ajutor calificat şi asistentă medicală de urgentă in cadrul unitătilor şi compartimentelor de primire a urgentelor (UPU/CPU), până la internarea în spital.
• Având în vedere responsabilitătile Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucureşti şi ale Directiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti în aplicarea Planului Roşu de Intervenţie, prevăzute în legislatie, accesul oricăror persoane fără atribuţii în domeniu ar fi trebuit să fie unul limitat la locul interventiei şi nu unul în măsură să afecteze acordarea ajutorului de urgentă.
• Lipsa aparentă a unei coordonări reale a operaţiunii de intervenție a fost evidenţiată şi de faptul că unele echipaje s-au panicat şi au început să comunice haotic informatii către dispecerat.
• În noaptea de 30 octombrie 2015 la Ambulanță lucrau doar jumătate din numărul necesar de angajați".

"Avem de toate". Dosarul de la Parchet în cazul intervenției autorităților riscă să fie clasat

În 2016 la Parchetul General a fost deschis un dosar penal după ce familiile și prietenii victimelor din clubul Colectiv au acuzat autoritățile care au coordonat intervenția de neglijență și ucidere din culpă. Mai exact, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, și Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătății, sunt acuzați că au întârziat transferul răniților din Colectiv în afara țării și au susținut că "avem de toate" pentru a-i trata, chiar dacă România nu avea condiții pentru a îngriji astfel de pacienți. Multora dintre ei, întârzierea transferului în afara țării le-a fost fatală.

• "Chiar mai devreme m-a sunat doamna ministru din Moldova, însă i-am comunicat că chiar nu avem nevoie de nimic în acest moment.
• Medicii noștri pot gestiona situația. Din Franța și din Germania, deci am primit din foarte multe părți astfel de solicitări (...) momentan noi ne descurcăm foarte bine, iar medicii noștri pot face față cu brio oricărei situații. Nu este nicio diferență între medicii care au venit și medicii de aici”, declara Nicolae Bănicioiu la momentul tragediei din 30 octombrie 2015 din clubul Colectiv.
• Acest dosar, care vizează partea medicală a tragediei, în care rudele victimelor au depus plângeri și expertize medico-legale din care reiese că răniții au fost infectați cu bacterii în spitale, este și astăzi în lucru la Parchetul General, la 7 ani de la tragedie, și riscă să fie clasat.

65 de morți și 150 de răniți mutilați pe viață

Incendiul din Colectiv s-a produs în seara zilei de 30 octombrie 2015, în jurul orei 22:30, în incinta clubului amenajat într-o fostă hală a fabricii Pionierul, în sectorul 4 din București.

Incendiul s-a soldat cu 64 de morți (o parte au decedat în noaptea incendiului, o parte în spitale, în săptămânile care au urmat) și în jur de 150 de răniți, majoritatea mutilați pe viață.

În vara anului 2017, la aproape 2 ani de la incendiu, unul dintre supraviețuitori s-a sinucis.

CITEȘTE ȘI: 7 ani de la Colectiv: „Suntem chiar mai jos decât atunci. Societatea românească nu a înțeles mare lucru. Dacă a înțeles, nu i-a păsat suficient”