Pentru că mulți străini care vin în România interacționează prima data cu țara noastră prin intermediul trenului dintre Aeroportul Otopeni și Gara de Nord, am mers pe urmele gunoaielor ce se văd pe geam pentru a afla cine este responsabil pentru acestea. În plus, am stat de vorbă cu turiști străini care ne-au spus ce părere au despre deșeurile aruncate aiurea în România.
România speră să convingă în 2022 nu mai puțin de 1,5 milioane de străini să vină să viziteze „Grădina Maicii Domnului”, aproape dublu față de anul trecut (când a fost pandemie), după cum a declarat recent ministrul Turismului, Daniel Cadariu. Mai mult chiar, ministerul vrea să plătească influenceri care să promoveze România în străinătate.
La modul teoretic, nu ar fi chiar rău mai ales că România are totuși multe de oferit vizitatorilor externi. În mod evident, oferta de servicii și destinații s-a diversificat foarte mult, deci turiștii au acum ce vedea și face aici.
Pe de altă parte nu poți să nu te gândești și la lucrurile care, orice s-ar întâmpla, par a fi de nerezolvat în România. De exemplu, gunoaiele noastre cele de toate zilele.
Dacă vorbești cu turiști străini vei vedea că foarte mulți dintre ei au remarcat faptul că nu știm să ne gestionăm deșeurile. Și nici nu e foarte greu să plece cu această impresie când grămezi de gunoaie aruncate în natură sunt printre primele peisaje cu care România îi întâmpină pe vizitatori la scurt timp după ce coboară din avion. E suficient să se urce, de exemplu, în trenul spre cea mai importantă gară a Bucureștiului.
Cu trenul de la aeroport la Gara de Nord sau prima impresie contează
Imagine din trenul Otopeni- Gara de Nord. Iunie 2022
Ca să văd cum îi întâmpinăm, cu brațele deschise, pe cei 1,5 milioane de străini care ar putea să vadă minunățiile României am făcut următorul experiment: m-am pus în pielea unui turist străin (sau influencer, că tot vrea să-i aducă ministerul în România), m-am dus la Aeroportul Otopeni și am luat trenul spre Gara de Nord. Adică cel mai sustenabil și mai curat (din punct de vedere al mediului) mijloc de transport.
În paranteză fie spus, chiar dacă în Occident trenul este una dintre cele mai populare metode de a ajunge în centru orașului, la noi această „invenție” a civilizației a ajuns târziu. În anul 2021, fostul ministru al transporturilor, Cătălin Drulă, a publicat primele cifre privind numărul celor care folosesc zilnic trenurile de aeroport: „peste 1000 pasageri pe zi, în medie”.
În total, există 72 de curse zilnice, iar prețul unei călătorii care durează 21 de minute (conform CFR) este de cinci lei.
O glumă auzită de cei care călătoresc ocazional cu trenul, dar care devine o realitate tristă pentru navetiști, este viteza pe căile ferate românești care „îți dă prilejul să admiri peisajele”.
Ce vezi totuși pe geam de la aeroport la Gara de Nord?
Dacă stai cu privirea spre partea dreaptă, după stația Parc Mogoșoaia încep să apară gunoaiele care le spun „bun venit” turiștilor străini. Iarna și toamna pot fi văzute în toată splendoarea lor, vara mai sunt, cât de cât, mascate de vegetație. Dar sunt suficient de vizibile încât să le pozezi din tren și să le păstrezi ca amintire pentru când te întorci acasă.
Gunoaiele care pot fi văzute din tren între aeroportul Otopeni și Gara de Nord nu reprezintă o excepție. Dacă insiști să te comporți ca un occidental și să mergi mai departe cu „cel mai sustenabil mijloc de transport”, spre Brașov, vei vedea din nou munți de gunoaie.
Mi-am cumpărat un bilet de 48,6 lei, m-am urcat în tren și am rămas cu privirea ațintită pe geam. Nu au trecut mai mult de 20 de minute că gunoiul românesc mi-a spus, din nou, „bun venit”. Între Buftea și Chitila mi-am dorit ca CFR-ul să meargă pentru prima oară îndeajuns de repede încât să nu poată vedea nimeni rămășițele provenite din lipsa de educație a românilor.
Cum explică Primăria Mogoșoaia gunoaiele care se văd din tren între aeroport și Gara de Nord
Imagini din trenul Otopeni- Gara de Nord în 2021. Screenshot via Youtube
Sigur, am dat doar două exemple. Dar le-am ales pe acestea pentru că sunt chiar la începutul drumului unui turist străin prin România.
Mai departe am vrut să văd însă cum explică autoritățile responsabile această situație. Mai ales că, de când a fost deschisă spre circulație ruta dintre aeroportul Otopeni și Gara de Nord (13 decembrie 2020), au apărut mai multe videouri pe internet în care este prezentat traseul. Cu toate că filmulețele își doreau să focalizeze experiența unui călător cu trenul, gunoiul nu s-a sfiit să defileze în peisaj.
Pentru început am contactat Primăria Mogoșoaia. Mădălina Nae este expert în mediu în cadrul Primăriei comunei Mogoșoaia. Aceasta a răspuns la câteva întrebări legate de problema deșeurilor de pe traseul de la aeroport la Gara de Nord.
Dacă vii cu trenul de la aeroport, în stația Parc Mogoșoaia, pe partea dreaptă a căii ferate, poți vedea deșeuri aruncate. Cine este responsabil de colectarea acestora și care este proveniența lor?
Mădălina Nae: „Toate terenurile din zona respectivă sunt terenuri private, deci au niște proprietari. Noi, ca primărie, am luat măsurile necesare. Până în acest moment, am identificat proprietarii, i-am somat în vederea igienizării și îngrădirii terenurilor și așteptăm să expire termenul de 30 de zile pe care dumnealor îl au la dispoziție pentru a curăța terenurile.
Ulterior vor fi amendați conform legislației în vigoare. Noi (Primăria Mogoșoaia) de-a lungul timpului am tot curățat, dar avem locuitori în jurul Mogoșoaiei care vin și tot aruncă. Ne luptăm în zona aceea de ceva timp, însă, fără ajutorul proprietarilor ne este destul de greu.”
De când datează acel gunoi? Este mereu același sau se reînnoiește?
„Gunoiul este mereu reînnoit. Noi am tot curățat acolo unde am putut. Poliția locală a dat amenzi de fiecare dată când a prins pe cineva aruncând deșeuri, s-au confiscat mașini, dar este o zonă cu probleme. Se poate intra și din Chitila, se poate intra și din Mogoșoaia. La intrarea dinspre Chitila nu e nimeni acolo, pot intra mașinile liniștite.”
Cât de des se strânge gunoiul de acolo?
„Ori de câte ori este nevoie. Am respectat, bineînțeles, legislația în vigoare. Se vând destul de des terenurile în această zonă, așa că acest proces trebuie reluat pentru fiecare proprietar în parte.”
Procedura aplicată de Primăria Mogoșoaia:
- Se identifică proprietarul.
- Se trimite o somație către proprietar.
- Se așteaptă termenul legal de 30 de zile, timp în care proprietarul acelei zone trebuie să se ocupă de igienizarea acelui teren.
- În acest punct, primăria poate interveni, în funcție de bugetul alocat în acest sens („Nu putem să dăm tot bugetul către chestia asta. Acest buget se calculează anual.”)
- Dacă acel termen este depășit, acești proprietari sunt amendați.
Ce înseamnă că „primăria merge acolo când trebuie”?
„Periodic, la câteva luni (între trei și cinci luni), Primăria verifică situația terenurilor, nu așteptăm să se umple de gunoaie. Noi facem campanii de verificare în funcție de timpul pe care îl putem acorda unei anumite zone, întrucât nu este vorba despre o singură zonă unde se găsesc terenuri neîngrijite, dar este printre puținele cu astfel de probleme.”
Mai există această problemă și în alte părți din comună?
„Mai sunt zone neîngrădite, dar cu deșeuri asta e cam singura zonă, acolo ne luptăm cel mai mult. Restul zonelor, fiind localizate între case, e mai inaccesibil să vină cineva să arunce deșeuri.”
Cu ce sume sunt amendați proprietarii terenurilor și cât de des?
„Sunt două modalități în care Primăria acționează: Amendarea proprietarilor: 1000 de lei pentru persoanele fizice și 2500 pentru persoanele juridice. Aceasta se poate aplica la 30-60 de zile. Supraimpozitare la sfârșitul anului cu 300% - 500% din valoarea impozabilă a acelui teren. Folosim ambele variante ca să îi constrângem cât de mult putem. În plus, acum suntem în proces de montare a unor camere video în zonă pentru a descuraja aruncarea deșeurilor.”
Și funcționează?
„De-a lungul timpului, am observat că a mai funcționat. Acestea sunt măsurile pe care le putem lua ca primărie.”
După ce am ascultat explicațiile Primăriei Mogoșoaia am vrut să aflu mai multe informații și de la Garda de Mediu. Am trimis mai multe întrebări pe 21 iunie, dar până la data publicării articolului nu am primit niciun răspuns.
Care este relația dintre străinii care vin în România și gunoiul nostru?
Gunoaie care se văd din trenul București- Brașov, între Chitila și Buftea
Mai departe am vrut să văd și ce spun străinii care vin în România despre deșeurile aruncate în natură. Am stat de vorbă cu câțiva dintre aceștia. Iată ce mi-au răspuns:
Henrik din Norvegia: „Mai devreme, mă plimbam în centrul Bucureștiului, și era o grămadă de gunoi fix sub coș”
Henrik are 33 de ani, este din Norvegia și a călătorit în România în interes de afaceri, așa că nu s-a îndepărtat prea mult de București. Când l-am întrebat care sunt preconcepțiile unui norvegian despre România mi-a spus că:
„Cei mai mulți oameni o consideră o țară coruptă, săracă, cam murdară.”
Cum se schimbă aceste stereotipuri după ce ajungi să o vizitezi? Ei bine, nu prea mult.
„Gunoiul de pe stradă a fost foarte ciudat pentru mine prima dată când am venit în România/București. Încă este ciudat să-l văd și nu îmi face o impresie bună. Face ca ceea ce ar putea fi un oraș frumos să aibă o imagine proastă. Mai devreme astăzi, mă plimbam în centrul Bucureștiului, și era o grămadă de gunoi pe stradă, fix sub coșul de gunoi.”
Cine este vinovat pentru acest gunoi?
Herik consideră că actorul principal este „municipalitatea”, dar că „oricine ar putea să facă o treabă mai bună.” Henrik mai spune că le-ar recomanda prietenilor să viziteze România, însă doar „munții și nordul țării.”
Merlijn din Țările de Jos: „În fiecare dimineață, când alerg, mă deranjează deșeurile pe care le lasă oamenii”
Merlijn are 22 de ani, este din Țările de Jos și vizitează pentru prima dată România. Stereotipurile auzite în Olanda numesc România o „țară săracă, comunistă și în curs de dezvoltare.”
Prima interacțiune cu gunoiul a fost „ în centrul orașului, pe trotuare.” „Strică atmosfera. În fiecare dimineață, când alerg, mă deranjează deșeurile pe care le lasă oamenii. În această dimineață, în parcul Văcăresti.”
Merlijn crede că acest gunoi vine din nepăsarea oamenilor și o lipsa unor politici de reciclare: „Cred că de vină sunt oamenii. Nu pare să le pese. O problemă este și faptul că România nu percepe o garanție pentru sticlele de plastic sau doze de aluminiu.”
S-ar mai întoarce în România pentru o viitoare vacanță? „Aș mai vizita din nou, dar în Transilvania, nu în București. Aș recomanda același lucru și prietenilor mei.”
Carlo din Italia: „Roma este mai rău decât Bucureștiul”
Ca să comparăm România și cu o țară mai apropiată de cultura noastră, am vorbit cu un turist din Italia. Carlo are 45 de ani și a vizitat România de „sute de ori” până acum. Întrebat despre cum se vede gunoiul în peisajul național, el mi-a zis că „nu consideră că România este o țară murdară. Roma este mai rău decât Bucureștiul”.
Janna din SUA: „Am fost să vizitez Laguna Albastră, într-o zi de luni, și am fost DEZGUSTATĂ de cantitatea de gunoaie rămase din weekend”
Janna are 38 de ani și este din California, SUA. Soțul ei este român și s-au mutat împreună la Cluj. Ea mi-a spus că atunci când un american spune România, spune gimnaste și vampiri. Cu toate că Janna spune că e îndrăgostită de România, recunoaște că gunoiul de aici „o deranjează constant”.
„Am fost să vizitez Laguna Albastră (comuna Aghireșu, județul Cluj) într-o zi de luni și am fost DEZGUSTATĂ de cantitatea de gunoaie rămase din weekend.” Diferența dintre SUA unde „există multe părți murdare, mai ales în orașele mari”, stă în „locurile de camping și potecile care au mai puține gunoaie”.
Concluzie
Din experiența mea de călător am observat că românii respectă regulile atunci când sunt impuse, fie de dragul curățeniei țărilor mai civilizate sau poate doar de teama amenzilor. Asta mă face să cred că gunoiul nu-i în ADN-ul românesc, ci în educația din România (sau mai degrabă lipsa ei).
Dacă vom merge pe principiul că un chiștoc de țigară n-o să afecteze prea tare un morman de gunoi de pe stradă, atunci poate nu trebuie să ne mirăm că cei care au învățat să aibă grijă de gunoiul lor, nu vor să se întoarcă în România.
0
21
