Pentru a răspunde la întrebarea din titlu am stat de vorbă cu oameni implicați în acest domeniu- constructori, arhitecți, clienți, proprietari de afaceri de turism.
Articolul de față, despre „fenomenul” tiny house (casă micuță), pleacă de la câteva date concrete: o căsuță din lemn, pe roți, cu o suprafața de 16,83 de metri pătrați (adică 6,6 metri lungime și 2,55 lățime), construită de una din firmele românești, a fost oferită la vânzare cu suma 46 mii de euro (cu tot cu TVA). Ce-i drept, complet mobilată și utilată.
Căsuța în cauză nu este nici cea mai scumpă de pe piața românească, nici cea mai ieftină (prețurile pleacă de la 25 mii euro), dar ne-a provocat să aflăm mai multe despre acest domeniu. Așa că am stat de vorbă cu oamenii implicați- constructori, clienți, proprietari cu afaceri în turism și arhitecți- pentru putea a răspunde la întrebarea din titlu, „Cum a ajuns să coste o tiny house cât o garsonieră din București?”
Despre un trend care s-a amplificat în pandemie (plus o scurtă istorie)
Tiny house Voyagerhouses. FOTO: Arhiva personală
„Mișcarea tiny house” a pornit din SUA, în plină criză financiară, când o economie colapsantă și o serie de dezastre naturale, cum ar fi uraganul Katrina, i-au făcut pe oameni să-și piardă casele, iar tinerilor le-a venit foarte greu să obțină altele noi. Din nevoia de a avea propriul cămin, legal vorbind, oamenii au început să-și construiască case pe roți (nu aveau nevoie de autorizație de construcție).
Treptat, acest curent s-a transformat într-un trend, iar acum găsești mii de informații despre ce înseamnă „tiny house” sau cum e să locuiești într-una. Show-ul YouTube „Living Big in a Tiny House” sau seria de pe Netflix „Tiny House Nation” au contribuit la înțelegerea conceptului.
Până și Elon Musk a dat o mână de ajutor când a scris pe Twitter, în noiembrie 2021, că a locuit într-o tiny de 50 mii de dolari din Boca Chica, Texas, timp de doi ani, cât a lucrat la SpaceX; și vorbim despre cel mai bogat om din lume.
În România, producția de tiny houses, chiar dacă exista dinainte de criza globală, a crescut odată cu pandemia, lucru confirmat și de grupul de Facebook „Tiny House România”, care a ajuns la peste 20 mii de membri în doar un an de la lansare.
Antreprenor platformă turism: „Oamenii caută acele cazări inedite, cu care nu au fost obișnuiți”
„Oamenii caută acele cazari inedite, cu care nu au fost obișnuiți. Construcțiile de tip tiny house sunt o soluție bună atât pentru o vacanță de cuplu sau în grup restrâns, cât și pentru lucrul remote”, este de părere Radu Fusea, fondatorul Travlocals.com, prima platformă de booking ce reunește cazări și experiențe locale și rurale din România în case tradiționale şi restaurate, conace vechi, cabane, căsuțe în copac sau glampinguri.
Radu spune că în pandemie oamenii au căutat să se refugieze în locuri izolate, unde interacțiunea socială să fie cât mai redusă. Practic, s-a trecut de la călătoria în grup mediu sau mare, la călătoria în grup restrâns, astfel că a apărut nevoia de construcții modulare.
Blocarea granițelor, continuă Radu, a fost un alt factor care a dus la explozia acestui tip de turism național. „Cei cu posibilități materiale și-au făcut rapid propriile colțuri de Rai, iar investitorii în turism au preluat rapid exemplul lor. Practic, oamenii au fost nevoiți să găsească soluții pentru a-și îndulci pandemia, iar construcțiile de acest tip au fost singurele viabile pe termen scurt”, susține el.
Constructor: „Am triplat producția în ultimii doi ani”
Casă Eco Tiny House. FOTO: Arhiva personală
Szakacs Botond, fondatorul Eco Tiny House, este în acest business din 2017, dar povestește cum în ultimii doi ani și-a triplat producția. Afacerea e axată numai pe căsuțe tiny pe roți, de cel mult 25 metri pătrați, deoarece dimensiunile sunt limitate de legislațiile care sunt pentru drumuri/circulație: „lățimea lor trebuie să fie maximum 2.55 metri, greutatea de 3.5 tone, iar înălțimea de 4 metri.”
Fabrica produce anual 200 de căsuțe, în jur de 15 pe lună, iar comenzile sunt în proporție de 90-95% în afara țării. În ceea ce privește costurile, inginerul spune că variază foarte mult, deși încearcă să ofere posibilități pentru absolut toate tipurile de clienți.
Spre exemplu, au căsuțe pe care le vând dezasamblate, cu o broșură, exact ca la Ikea, și toate materialele necesare de construcție.
„Avem case de la 10 mii de euro și până la 100 mii de euro. Cele mai frecvent vândute se încadrează într-un preț standard de 35 mii - 45 mii euro”, explică el.
Cât despre prețurile ridicate, Botond crede că materialele și manopera aduc costuri relativ mici în costul final al caselor.
„Dacă ne gândim cât lemn intră într-o astfel de casă, este undeva la doi metri cubi. Dacă ne gândim că metrul cub de lemn a crescut la 60-70%, înseamnă pentru noi undeva la 2-3 mii de euro maximum. Casele astea costă mult pentru că au absolut toate funcțiunile unei case de 100 metri pătrați, să zicem, puse în 20-25 metri pătrați.
Avem o bucătărie completă, exact ca în orice casă, dacă ne uităm la baie, la fel, plus toate obiectele - aer condiționat, un panou solar, o toaletă puțin mai sofisticată. Costurile astea ridică prețul în ansamblu”, adaugă antreprenorul.
Arhitecta Alexandra Ungurean confirmă informațiile și spune că poate să-și dea seama de toți parametrii ce trebuie luați în calcul (care sunt foarte mulți), deoarece face design de tiny homes.
Dacă nu ai experiență în domeniul construcțiilor, explică ea, dar totuși te apuci singur de făcut un proiect tiny house, pentru că sunt deja multe tutoriale online, ajungi să te lovești de foarte multe neprevăzute pe parcurs și începi să te convingi că prețurile producătorilor sunt de fapt justificate.
„De obicei este nevoie de o echipă întreagă care să se ocupe de partea de organizare, dulgherie, instalații sanitare, instalații electrice, șamd. O tiny house are toate elementele unei case, doar că spațiul utilizabil este redus la minim ca dimensiune și ajustat la maxim ca funcționalitate.
Prețul materialelor a crescut foarte mult în ultimii doi ani, iar meșteri buni sunt tot mai greu de găsit. Pentru a avea același nivel de confort ca o casă, avem nevoie de toate stratificațiile materialelor adaptate la condițiile climatului țării noastre, unde avem ierni reci și veri foarte calde.
Spre deosebire de o garsonieră care este o unitate într-un ansamblu, o tiny house este o unitate individuală, care are nevoie de straturile de protecție față de mediul exterior pe toate laturile, și majoritatea elementelor făcute custom pentru a se adapta dimensiunilor mici”, explică ea.
Constructor: „În mod normal, o tiny ar trebui să fie mai scumpă decât o garsonieră în București”
Interiorul unei case Voyagerhouses. FOTO: Arhiva personală
Bogdan Rosu, co-fondator al companiei Voyagerhouses, are o experiență de aproape 17 ani în sfera construcțiilor din lemn și povestește cum a observat schimbările pandemiei, atât în turism, cât și în stiluri de viață, când oamenii caută să se retragă undeva izolat, dar să aibă același confort ca la un hotel de patru–cinci stele.
Odată cu criza globală a pornit și el pe drumul „tiny”, din dorința de a oferi confort unei locuințe poziționate în natură și aer curat. Lucrează foarte mult pentru piață externă, Germania în general, dar are comenzi și în România.
Oferă patru modele standard - trei dintre ele sunt pe șasiu metalic (trailer) și pot fi „plimbate” pe drumurile publice, cu o greutate de maxim 3500 kilograme și un model este fix și necesită utilaj de ridicare (macara) la montaj și la încărcarea pe trailer din fabrică, deoarece are aproximativ 8000 kilograme.
„În medie, prețurile pleacă de la 25 mii euro + TVA și pot ajunge până la 50 mii euro + TVA, în funcție de gradul de echipare. Ele pot fi achiziționate cu sau fără trailer și pot fi așezate pe fundații înșurubate, pot fi ușor de transportat, și de montat la locație”, adaugă Bogdan.
Antreprenorul crede că unul dintre motivele pentru care oamenii plătesc acest preț este pentru că au altă scară de valori.
„În mod normal, o tiny ar trebui să fie mai scumpă decât o garsonieră în București. Ce este al tău în acea garsonieră? Doar o placă de 30 metri pătrați. Pereții sunt comuni cu vecinul, tavanele la fel. Ieși din bloc și dai nas în nas cu poluarea, zgomotul, lumina naturală puțină, asta e realitatea.
Care este prețul corect atunci când vrei să trăiești sănătos? Cuvântul „scump” este relativ, el poate fi analizat și interpretat doar atunci când toți avea aceeași scară de valori. În rest, ce este scump pentru mine, poate fi ieftin pentru tine și invers”, crede Bogdan.
Business versus personal - cine cumpără tiny house-uri
„Înainte de pandemie, majoritatea caselor au fost vândute pentru persoane fizice, care efectiv locuiau în aceste case”, spune Szakacs Botond. Odată cu pandemia și până în prezent, continuă el, majoritatea comenzilor se axează pentru business, adică pentru viitor.
„Pandemia a dus la creșterea cererii în acest segment, cu siguranță. Noi am simțit o creștere foarte mare și am triplat producția în ultimii doi ani”, mai spune inginerul.
Din punctul de vedere al lui Bogdan Roșu, proporțiile sunt sensibil egale, între client final și client de business, dar ambii au aceeași scară de valori.
„Oamenii care aleg să cumpere tiny houses sunt acei oameni puțini pe care noi nu avem timp să-i observăm, pentru că suntem „sufocați” de treabă, să facem bani, să ne construim palate și să stăm izolați în tiny-ul nostru de dormitor.
Cei care cumpără sau își construiesc propriul tiny sunt mai normali decât mulți dintre noi, sunt super oameni și dacă ajungi să discuți cu ei ai să le simți energia pozitivă și valorile reale. Cei care achiziționează tiny pentru business rezonează cu acest curent și din acest motiv reușesc să rămână în business, pentru că transmit clienților pasiunea lor”, susține el.
Proprietar: „Am ales tiny house pentru că așa am simțit”
Tripsylvania Tiny House. FOTO: Arhiva personală
În urmă cu cinci ani, Mădălina Marinescu a hotărât să părăsească Bucureștiul pentru a locui la Sirnea, primul sat turistic din România. În 2020, fără să facă un studiu de piață și fără un business plan, ea și soțul ei au simțit să-și construiască o tiny house:
„Tripsylvania Tiny House a început să primească oaspeți în ianuarie 2021.” Așa cum povestește, întreaga structură a fost construită în regie proprie, de la zero.
„Doi oameni au ridicat căsuța, soțul meu, cu ajutor din partea tatălui meu. Nu a fost un proces ușor, dar satisfacția este imensă atunci când dai viață unei idei cu mâinile tale”, crede ea.
Inițial au crezut că vor scoate din buzunar doar 15 mii de euro, dar în final au cheltuit peste 30 mii euro fără să plătească mâna de lucru.
„Eram ușor naivi. Am ajuns foarte repede la clasica și negreșita formulă matematică, unde, pentru a ajunge la suma reală, adaugi la buget 50% (sau poate mai mult) peste cât credeai că vei investi inițial”, explică Mădălina, nu fără să menționeze că nu regretă absolut nimic.
Ea este de părere că se poate construi și cu un buget mai redus, dar ține foarte mult și de finisajele pe care alegi să le folosești. Mădălina susține și ea că pandemia a schimbat perspectiva multor persoane și ei vor vacanțe sau escapade diferite față de clasicele camere de hotel sau pensiuni: „oferta cazărilor inedite este din ce în ce mai mare, iar oamenii vor să fie înconjurați de natură și au nevoie de o altfel de energie față de cea adusă de agitația zonei urbane.”
Tripsylvania Tiny House a avut în 2021 un grad de ocuparé de 90-95%, potrivit Mădălinei, iar cerere există, motiv pentru care vor inaugura la final de februarie și o a doua căsuță.
„Suntem puțin nișați, în sensul că politica de rezervare este „Adult only”, dar ne-am asumat acest lucru și sunt foarte mulți oameni, chiar și părinți, care vor să se bucure de câteva zile în doi”, spune Mădălina.
În ceea ce privește rentabilitatea, ea spune că-i este imposibil să o calculeze la acest moment, având în vedere că de șase luni construiesc o a doua casă, unde investesc și câștigurile din primul tiny.
Arthur Alexandroae avea dorința de a construi un tiny de șase-șapte ani, dar în pandemie s-a hotărât să se pună pe treabă. „Costurile au fost de 21 mii de euro (utilată și mobilată) fără manoperă, deoarece am făcut-o eu și un prieten. Dacă plăteam și manopera costa 30 mii de euro”, explică el și adaugă că a construit și în perioada materialelor de construcție scumpe.
În ceea ce privește ofertele celor care vând astfel de case, costurile lor i se par antreprenorului cu 20% mai mari.
El și-a dorit inițial o casă mică și eficientă, dar în timp a apărut și ideea de închiriere, business pe care-l găsește „destul de rentabil, spre foarte rentabil.”
Arthur crede că există multe cereri de tiny, deoarece sunt ușor de construit, ocupă puțin loc, sunt compacte (țin familia unită) și au un costuri de execuție și încălzire mici; în prezent are două în curte.
Atât el, cât și Mădălina cred că oamenii experimentează din ce în ce mai mult dorința unui trai altfel, mai simplu.
„Garsoniera din București este egal cu zero pentru mine, vă invit să vedeți zona în care trăiesc. Oamenii încep să aleagă simplu, unii izolați, și au concluzionat că nu au nevoie de Peleș, pentru că tot într-un pat dormi. Menționez că nu orice își poate permite o tiny din punct de vedere „mental”. Nu o să vedeți niciodată pe cei îmbogățiți peste noapte într-un tiny”, spune Arthur, care și-a construit o astfel de casă pentru că este îndrăgostit de concept.
Mădălina povestește cum tot mai mulți cochetează cu ideea de a se retrage la sat, pentru că simt să-și schimbe radical stilul de viață. „Apare această nevoie de a trăi cât mai simplu, cu accent pe experiențe și dezvoltare în altă direcție decât cea materială”, crede ea.
Mai multe povești ale celor care au ales să locuiască în case micuțe pot fi găsite aici:
Este rentabil un business de vacanță tiny?
Interiorul casei lui Arthur Alexandroae. FOTO: Arhiva personală
Radu Fusea crede că oamenii caută din ce în ce mai mult apropierea de natură și liniștea, iar în România este foarte mult loc de creștere pe această nișă.
„Atâta timp cât se menține gradul actual de ocupare, sunt rentabile, drept dovadă că multe dintre gazdele care au pornit cu o unitate s-au extins rapid. Rămâne de văzut cum se vor schimba preferințele turiștilor odată cu ridicarea restricțiilor, dar cred că trendul va rămâne”, spune el.
Fondatorul Eco Tiny House nu vede acest lucru foarte profitabil în România, însă, continuă el, dacă ne gândim la o casă de vacanță normală, comparată cu o căsuță micuță, cu siguranță merită mai mult investiția într-o asemenea locuință, pentru că este ceva neobișnuit și se poate închiria mult mai bine.
„Însă costurile de închiriere trebuie să fie destul de ridicate, astfel încât investiția să se refacă în cinci-șapte ani. În afară, posibilitățile de închiriere sunt de trei-patru ori mai mari decât în țară, deci acolo merge mult mai bine”, adaugă el.
Szakacs Botond vorbește și despre cum, la noi, multe persoane cumpără din proiecte europene, ceea ce schimbă mult rentabilitatea acestui proiect. „Dacă finanțezi dintr-un proiect european, unde partea proprie este undeva la 20-30%, atunci investiția își revine mult mai repede”, explică el.
Arhitect: „Costurile nu se reduc direct proporțional cu dimensiunile acestor case, cum ar fi intuitiv”
Arhitecta Alexandra Ungurean. FOTO: Arhiva personală
Arhitecta Alexandra Ungurean a observat mulți simpatizanți ai trendului de tiny house în România, dar și cum majoritatea renunță la idee, când se lovește de costurile producătorilor care sunt ceva mai mari decât așteptările.
„Din păcate, costurile nu se reduc direct proporțional cu reducerea dimensiunilor acestor case, cum ar fi intuitiv”, spune experta. Ea întâlnește des și persoane interesate de un proiect, dar care au înțeles greșit ce înseamnă tiny house, „și caută să își construiască o căsuță mai mică fără să mai treacă prin procesul de obținere a autorizației a construire.”
În același timp, Alexandra crede că acest concept, răspândit destul de mult la noi prin social media, a fost promovat ca un stil de viață nou pentru tinerii profesioniști, care în unele sectoare reușesc să aibă un nivel de trai decent pentru a experimenta altceva decât o chirie undeva în oraș, și caută să lucreze de la distanță într-o locație mai intimă.
Odată făcută investiția, precizează arhitecta, costurile de întreținere devin mult mai mici, ai mult mai puțin spațiu care trebuie încălzit/răcit, mai puțin spațiu de depozitare, adică mai puține lucruri și cu asta și o amprentă mai redusă asupra mediului.
Tiny house - putem vorbim despre un trend în România?
Zona unde e amplasată casa lui Arthur Alexandroae. FOTO: Arhiva personală
În timp ce străinii sunt înnebuniți după case tradiționale și conace restaurate, crede fondatorul Travlocals.com, românii sunt mari amatori de căsuțe în copac, glamping-uri sau tiny homes. El crede că putem vorbi despre un trend vizavi de mișcarea tiny, iar motivele sunt numeroase.
„Amplasament facil, indiferent de calitatea terenului (intravilan, extravilan), fără prea mare bătaie de cap cu autorizații. De regulă, în România, terenurile care îți oferă un anumit grad de izolare și un view frumos sunt extravilane, astfel că posibilitățile sunt destul de limitate.
Timp scurt de livrare a construcției, mobilitate, aspect Instagramabil, cât și costuri relativ reduse (comparativ cu alternativele), atât pentru construcție, cât și pentru utilizare. Chiar dacă ne confruntăm cu o inflație severă și prețurile au explodat, costurile sunt direct proporționale cu dimensiunile construcțiilor”, enumerează el.
Szakacs Botond spune că avem o piață foarte mică în România și în mod cert poate să vorbească despre un trend în Europa. „Putem spune că și în România au crescut vânzările noastre. Da, putem să vorbim despre un trend, mai ales în partea de turism, deoarece avem din ce în ce mai mulți oameni care cumpără casele să fie folosite ca și locuințe de vacanță, pe care le închiriază apoi pe Airbnb”, explică antreprenorul.
Bogdan Roșu confirmă și el trendul și spune că va deveni și un stil de viață. „Lumea este în mișcare, trăim în secolul vitezei și toți caută un refugiu și toată lumea vrea să cheltuie cât mai puțin cu întreținerea unei case. În cazul unei case mici și bine făcute, cheltuielile cu întreținerea lor vor fi mai mici”, încheie antreprenorul de la Voyagerhouses.
12
58
