„Guvernul român a fost demis marți printr-un vot de neîncredere în parlament”, scrie Bild.de, făcând și o scurtă analiză. „În România, în mijlocul unei situații pandemice din ce în ce mai dramatice, prezumtiv începe o lungă fază de instabilitate și blocaj de reformă. Acest lucru ar putea să afecteze și utilizarea celor 29,2 miliarde de euro din pachetul de ajutor Corona, al UE”.
„Potrivit rezultatului votului, 281 de parlamentari din totalul de 466 s-au pronunțat împotriva guvernului liberalului Florin Cîțu. Nu au existat voturi împotrivă, deoarece partidul de guvernământ și aliații săi au boicotat votul”.
Moțiunea a fost inițiată de cel mai mare partid de opoziție, PSD (social-democrații), fiind votată și de USR (partid eco-liberal, care a fost până acum patru săptămâni în coaliția de guvernare), ca și de „micul partid de extremă dreaptă, AUR”.
Cîțu poate continua să conducă guvernul în mod provizoriu, timp de maximum 45 de zile. Cu toate acestea, el nu poate acționa decât într-o măsură limitată. De exemplu, el nu poate emite nicio ordonanță de urgență.
„Inițial nu era clar dacă vor exista alegeri anticipate. În acest caz, PSD vrea să susțină un eventual guvern tehnocrat, de tranziție. Următoarele alegeri la termen vor avea loc în 2024”.
Criza a fost declanșată de ruptura în coaliția partidului PNL al lui Cîțu și a partidului mai mic, USR, care se afla la putere din decembrie 2020. Cîțu a provocat acest lucru timp de luni întregi, prin demiterea a doi miniștri USR. „Pentru acești pași, Cîțu a avut sprijinul președintelui Klaus Iohannis” consideră publicația citată.
Bild mai scrie: „USR îl acuză pe Cîțu de lipsa voinței de reformă, economie de clientelă, încălcarea acordurilor de coaliție și un stil de conducere autoritar. Abia recent, Cîțu a devenit președinte al partidului său PNL - cu sprijinul lui Iohannis. Scopul lui Cîțu era să-și justifice pretenția de a conduce guvernul, prin funcția de partid”.
4
8
