Vara anului 2021 va intra în istoria climatologiei, spune climatologul Roxana Bojariu, potrivit căreia fenomenele extreme prin care trece România în ultimele zile nu sunt doar caracteristici locale, ci este vorba de un fenomen la scară mare, o consecință a încălzirii globale, care "reușește să inducă manifestări severe unor fenomene obișnuite, de altfel, pentru această perioadă din an".

CaniculaFoto: Freepik

Marți, meteorologii au emis o nouă avertizare cod galben de disconfort termic ridicat pentru zilele de marţi, miercuri şi joi, în Capitală şi în 11 judeţe din sudul şi sud-estul ţării. De asemenea, până miercuri dimineaţă sunt sub avertizare cod galben de furtuni 17 judeţe din Moldova, nordul Munteniei şi al Dobrogei, dar şi din Transilvania şi din zona de munte. În ultimele zile, de altfel, România a fost împărțită între valurile de caniculă și vijelii și ploi torențiale.

Climatologul Roxana Bojariu a explicat că nu doar România se confruntă cu aceste extreme. De exemplu, și în Italia sunt regiuni cu inundații, altele cu caniculă și incendii de vegetație.

  • "Această vară va intra în istoria climatologiei și vom vorbi și vom cerceta aceste fenomene. Un lucru e clar - întreaga emisferă nordică, acum când e vară, a înregistrat astfel de fenomene, iar asta ne arată că nu vorbim doar de caracteristici locale, ci de un fenomen la scară mare.
  • E vorba de încălzirea globală, cea care reușește să aducă mai multă energie și prin asta manifestări severe unor fenomene obișnuite, de altfel, pentru această perioadă din an", a explicat climatologul, la Digi24.

Vara anului 2021 va intra în istoria climatologiei

Climatologul Roxana Bojariu explică de ce vara anului 2021 va intra în istoria climatologiei și vor exista cercetări asupra fenomenelor din ultima perioadă.

  • "Această vară va intra în istorie pentru că am avut valuri de căldură care la o mai atentă studiere a lor s-a vazut că nu s-ar fi putut întâmpla fără aportul semnalului încălzirii globale.
  • Există un studiu făcut imediat după ce în Columbia Britanică s-a înregistrat fenomenala temperatură de 49,6 grade Celsius și acest studiu arată clar, cu experimente numerice, cu observații, că nu am fi putut avea acel val de căldură dacă nu am fi umblat la concentrația de gaze cu efect de seră, dioxid de carbon, metal, acid de azot și dacă nu am fi intensificat noi, oamenii, la scara globală, acest efect.
  • Ce s-a întâmplat acolo nu s-ar fi întâmplat dacă nu modificam noi sistemul climatic. E o concluzie științifică", a adăugat Roxana Bojariu.

În acest secol verile au fost mult mai calde

Erau verile de acum câteva decenii mai puțin sufocante? Da, spun mulți dintre cei care acum au peste 60 de ani și deci au apucat și anii 60 și 70. Și datele ANM le dau dreptate: spre exemplu nouă dintre cele mai calde luni august din ultimii 60 de ani au fost după anul 2000, în timp ce lunile cele mai reci au fost TOATE înainte de 1988.

Când este vorba de luna iulie, cele mai calde patru din ultimii 60 de ani au fost din ultimele două decenii, iar la capitolul cele mai reci zece luni iulie din ultimii 60 de ani TOATE zece au fost înainte de 1987.

Ce sunt valurile de căldură

Valurile de căldură se produc când pe teritoriul țării noastre sosesc și staționează zile întregi mase de aer tropical din nordul Africii sau din zona Arabiei. Diverse țări au definiții diferite ale unui val de căldură și în funcție de caracteristicile climatice generale ale locului.

În intervalele în care temperaturile sunt ridicate atât noaptea, cât şi ziua, iar amplitudinea termică noapte/zi este redusă, vorbim despre caniculă în România (temperaturile maxime ating sau depăşesc 35°C în cursul zilei şi se situează în jurul a 20°C sau peste acest prag, noaptea).

Din punct de vedere al legislației muncii există o definiție ce are urmări în felul în care firmele își feresc angajații de efectele stresului termic, iar în legislația românească, val de căldură înseamnă cel puțin două zile consecutive cu temperatura maximă depășind +37 de grade Celsius sau cu indicele de umiditate - temperatură de peste 80 de unități, a explicat pentru HotNews.ro climatologul Roxana Bojariu.

”În cazul nostru, avem de-a face cu o creștere a numărului de valuri de căldură, mai ales în zonele de sud și vestul extrem și această creștere este semnificativă statistic în ultimele decenii și se va amplifica în viitor, cel puțin așa ne arată experimentele numerice. Evident că și ele dau diverse magnitudini ale creșterii, dar este clar că va fi creștere și va fi cu atât mai accelerată cu cât avem un scenariu cu emisii ridicate și cu cât mergem mai mult spre finalul acestui secol”, a spus Roxana Bojariu.

Cele mai dure valuri de căldură cu care s-a confruntat România

  • Cele mai dure valuri de căldură au fost în 1916, 1946, 1951, 1987, 2000, 2007, 2012 și 2015, depășindu-se la multe stații meteo valoarea de +40 de grade. La Giurgiu și Turnu Măgurele au fost mai mult de 100 de zile cu maxime de peste +30 de grade în 2012, un an care a doborât multe recorduri de căldură.
  • Valurile de căldura aduc și nopți în care afara nu se răcește suficient. În iulie 2007 au fost nopți cu minime de peste +27 de grade la Cernavodă și Călărași, iar 1924 la Sulina au fost 90 de nopți cu minime de peste 20 de grade.
  • Primul record național de temperatură cunoscut a fost +42,8 grade, în vara lui 1896, la Giurgiu, record care a rezistat 20 de ani când a fost depășit cu o zecime de grad. Trei decenii mai târziu recordul avea să fie preluat de Strehaia, cu o temperatură de +43,5 înregistrată în luna septembrie 1946, an extrem de secetos.
  • În 2007 valul de căldură din iulie a fost unul dintre cele mai serioase, în câteva locuri au fost zece zile consecutive cu maxime de peste +35. S-au înregistrat +44,3 grade la Calafat, cea mai mare temperatură înregistrată în țară în ultimii 56 de ani.
  • În 2012 au fost mai multe valuri de căldură, au fost nopți record cu minime mai mari de +25 de grade și în multe locuri au fost peste +40 de grade, culminând cu +43,5 grade la Giurgiu.
  • În 2015 valuri de căldură de diverse intensități au fost în fiecare dintre lunile iunie, iulie, august și septembrie, cu un maxim la final de iulie. După jumătatea lui septembrie au fost temperaturi de peste +37 de grade în Banat.
  • Stația meteo de la Ion Sion (Brăila), unde s-a înregistrat în august 1951 maxima națională absolută de +44,5, nu mai funcționează din 1960. În aceeaşi zi, în alte două localităţi din Bărăgan (Amara şi I.C.Frimu (astăzi Valea Argovei), maximele au fost extrem de apropiate de cea absolută, înregistrându-se 44,0 Celsius.
  • Valurile de căldură au adus temperaturi foarte ridicate și la munte: +33 la Predeal, +31 la Păltiniș, +30 la Sinaia cota 1500 și +22 la Vf Omu. În cele mai calde nopți de vară minimele au fost de +19 grade la Predeal și +11 la Vf Omu.
  • Cele mai calde luni din ultimii 15 ani în țară au fost lunile iulie din anii 2012, 2007 și 2015 și lunile august din anii 2015, 2018 și 2012. Spre exemplu, în iulie 2012 la Drobeta Turnu Severin media lunară a fost +27,3 și în 16 zile s-au depășit +35 de grade.