​Includerea unui sit în patrimoniul UNESCO nu este, în general, văzută cu ochi buni de primari pentru că acest lucru presupune că le revin niște sarcini și devin responsabili de gestionarea acestor situri, a declarat Adrian Cioroianu, delegatul Permanent al României pe lângă UNESCO, pentru HotNews.ro.

Roșia MontanăFoto: Hotnews

După anunțul făcut de UNESCO privind includerea sitului de la Roșia Montană în Patrimoniul Mondial și în Patrimoniul aflat în pericol, primarul Eugen Furdui, a declarat că această decizie nu este una favorabilă nici României, nici localității pe care o conduce și că de acum înainte renovarea sau modernizarea unui imobil în Roșia Montană „va presupune avize speciale și multă birocrație”.

Într-adevăr, decizia UNESCO presupune faptul că administrația locală din Roșia Montană, dar și cea centrală vor avea mai multe responsabilități pentru gestionarea sitului respectiv.

De exemplu, administrația locală va trebui să elaboreze un Plan Urbanistic General și un Plan Urbanistic Zonal.

Printre alte măsuri luate de autoritățile din România se numără:

Stoparea aprobărilor privind permisele de exploatare minieră.

Aprobarea unui plan de conservare a vestigiilor romane susținut la nivel internațional.

O strategie pentru gestionarea turismului.

Implicarea părților interesate în gestionarea sitului.

Un angajament privind resursele umane și financiare necesare.

Elaborarea unui plan de inspecții și întreținere pentru a garanta stabilitatea iazurilor colectoare.

Dezvoltarea și punerea în practică a programului.

De asemenea, statul român trebuie să invite o misiune UNESCO pentru a conveni asupra stării de conservare și a măsurilor de corectare.

Adrian Cioroianu: „În general, primăriile se tem de înscrierea siturilor în patrimoniul UNESCO”

Contactat de HotNews.ro, Adrian Cioroianu, delegatul Permanent al României pe lângă UNESCO a declarat că, în general, „primarii se tem de înscrierea siturilor în Patrimoniul Mondial pentru că acest lucru înseamnă că le revin niște sarcini iar administrațiile locale devin responsabile de gestionarea acestor situri. Vor trebui să aibă grijă de acestea.”

„În primul rând, nu este vorba despre întreaga zonă, ci doar de o arie strict delimitată care apare în dosarul depus de Guvernul Românie. Este zona unde este exploatarea minieră tradițională.

Pe localnicii care erau mineri pot să-i înțeleg, pe de altă parte aș întreba unde mai există în România zone de minerit în stil tradițional? Acestea s-au redus considerabil.

Nici nu mai poate fi vorba de o exploatare minieră cu cianuri pentru că această metodă e interzisă în UE.

Un stat poate să retragă un site de pe lista UNESCO dacă în viitor, la un moment dat, se ajunge la concluzia că vrea să facă minerit și găsește o metodă ecologică. Au mai fost cazuri de țări care și-au retras siturile și UNESCO nu poate face nimic.

Este rolul autorităților locale să se folosească de un astfel de sit unic în lume (pentru UNESCO asta recunoaște unicitatea minelor romane de la Roșia Montană) pentru a atrage finanțări, pentru a dezvolta lucrurile în zonă.

Dacă primăria de la Roșia Montană nu are soluții, atunci, peste ani, locuitorii pot vota alt primar care va găsi soluții.

Primăria trebuie să accepte că localitatea stă pe un pământ care conține niște mine din patrimoniul mondial. UNESCO nu oferă niciun fel de finanțare, este doar responsabilitatea statului român și a autorităților locale să găsească proiecte, finanțări, etc.

Noi trebuie să găsim o alternativă economică la acea zonă în condițiile în care mineritul tradițional nu mai e de actualitate”, a explicat Adrian Cioroianu.

Citește și: