Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a motivat joi urgența adoptării Ordonanței privind intervenția împotriva urșilor în localități prin lipsa eficienței măsurilor Jandarmeriei. "Intervenția rapidă, de 5 ani de zile de când este responsabilă Jandarmeria, a fost una ineficientă. S-a rezumat la alungare. Am văzut că sunt localități unde nu se mai poate ieși pe stradă", a susținut ministrul Mediului. Vezi în articol de ce nu este convins ministrul că hrănirea urșilor în pădure ar rezolva situația și cum vor acționa echipele de intervenție pentru îndepărtarea urșilor din localități.

UrsiFoto: Captura video Facebook

• "Echipa de intervenție este o soluție implementată în fiecare stat membru UE unde este o populație semnificativă de urși și unde există probleme din contactul om-urs. În România nu a existat o procedură de intervenție rapidă. Încă o dată vorbim strict despre intravilan, acolo unde nu avem habitatul natural al ursului.
• Ursul este animal sălbatic și are habitatul în pădure. Intevenția rapidă de 5 ani de zile de când este responsabilă Jandarmeria a fost una ineficientă. S-a rezumat la alungare. Am văzut că sunt localități unde nu se mai poate ieși pe stradă. Aprobarea acelor derogări pe relocări (n.a de urși) pe procedura actuală durează 3-4-6 săptămâni, 3 luni de zile câteodată din cauza lipsei de documente, dosare incomplete, lipsa avizului de la Academia Română și așa mai departe.
• Pentru a proteja viața umană în intravilanul localității sunt convins că este nevoie de o intervenție rapidă care merge pe relocare sau cu extragerea exemplarului în cazul în care atacul este iminent.", a declarat joi, Tanczos barna, ministrul Mediului.

Ordonanța de urgență adoptată miercuri de Guvern prevede că intervenția împotriva urșilor va fi făcută gradual, mai întâi prin alungare, apoi prin tranchilizare și relocare și numai dacă intervențiile prin metoda alungării, respectiv a tranchilizări și relocării nu dau rezultate și gradul de risc se modifică la nivel mare, conform procedurii de evaluare a riscului, echipa de intervenție poate decide extragerea ursului prin eutanasiere ori împușcare.

Cum va avea loc intervenția în cazul urșilor: Sunt cel puțin 4 oameni care propun o soluție. Decizia o ia primarul

Acesta a precizat că în Anexele la Ordonanța de Urgență adoptată miercuri de Guvern este o descriere exactă a riscurilor care pot pune în pericol viata oamenilor și bunurile acestora și că evaluarea trebuie să aparțină echipei de intervenție.

"Nu trebuie să vină nici ministrul, nici secretarul de stat, nici cineva de la București care să spună ce să facă într-un caz concret. Evaluarea comportamentului animalului săbatic se face de această echipă formată din 4 oameni. Sunt autorități acolo: este Jandarmeria, în cazul în care nu există contract cu Asociația de Vânătoare este Garda Forestieră, este medic veterinar împuternicit de ANSVSA și este primarul.

Sunt cel puțin 4 oameni care sunt la fața locului și care propun o decizie. Până la urmă soluția aprobată de Guvern a fost ca primarul să aibă ultimul cuvânt și să ia decizia finală, dar începând de la a avea un urs care este observat ocazional, care se retrage la observarea oamenilor, care nu se retrage, este surprins, alungat și lansează un atac fals - toate aceste situații sunt descrise în mod detaliat astfel încât încadrarea acelui eveniment să se întâmple în cel mai corect mod.

Asta era problema noastră a tuturor în cazul unui atac de urs, că nu știam ce se întâmplă acolo. Nu știam dacă a fost o situație periculoasă, dacă ursul a atacat sau nu. Acum echipa poate să facă încadrarea exactă a situației și atunci știm că a fost o măsură în echilibru și nu o reacție exagerată a echipei de intervenție.", a precizat ministrul.

Echipa de intervenție nu poate interveni prin împușcare alergând cu tranchilizant după urs pe drumul forestier. Intervențiile se fac strict în intravilan

Întrebat de jurnaliști de ce Ordonanța nu prevede sancțiuni în cazul în care echipa de intervenție ia o decizie greșită cu privire la eventuala împușcare a unui urs, ministrul Mediului a respins această posibilitate.

• "Echipa de intervenție în momentul în care vede ursul în curte sau în casa omului nu poate să împuște alt urs. Nu văd cum o echipă de intervenție ar ieși în pădure, în extravilan, să împuște alt urs. Echipa de intervenție e chemată dacă e un urs în localitate, dacă ursul a plecat și a ieșit din intravilan, intervenția s-a încheiat - a fost alungat sau a plecat de bună voie. Echipa de intervenție nu poate interveni prin împușcare alergând cu tranchilizant după urs pe drumul forestier. Strict la intravilan ne referim, în situațiile în care ursul este în fața lor.", a declarat Tanczos Barna.

Ministrul a mai spus că va fi nevoie și de dotarea autorităților cu echipament adecvat pentru tranchilizarea, relocarea sau eutanasierea și împușcarea urșilor.

• "Trebuie sa dotăm autoritățile cu echipament adecvat. Acest lucru nu s-a întâmplat în ultimii ani la Jandarmerie. Jandarmeria deși a avut o legislație care îi permitea să cumpere să angajeze nu a putut să o facă. În OUG este prevăzut că aceste contracte cu entități private se fac prin achiziții publice. În cazul în care nu este contract, sarcina este preluată de autoritatea statului - Garda Forestieră.
  
• Mai departe daca intervenția se rezumă la alungare cu siguranță prețurile vor fi strict cele de deplasare la fața locului și alungare și nu se vor deconta alte cheltuieli. Dacă va fi cu tranchilizare cu cușcă, cu transport, cu ducerea exemplarului la 300 de kilometri în pădure, toate aceste cheltuieli trebuiesc finanțate și suportate de stat pentru că statul răspunde de protejarea acestei specii.", a spus ministrul.

O primă sentință împotriva statului român în cazul unei persoane atacate de un urs. Statul trebuie să plătească despăgubiri de 15.000 de euro

Referitor la responsabilitatea statului în protejarea urșilor, acesta a făcut joi și un anunț. O instanță de judecată din România a dat o primă sentință împotriva statului român, care ar trebui să plătească despăgubiri de 15.000 de euro unei persoane, care a fost atacată de urs și a cerut despăgubiri în instanță. Instanța a spus clar că entitatea responsabilă pentru acel atac este entitatea care a protejat acel animal, respectiv statul român.

Exploatarea fructelor de pădure nu poate fi interzisă, dar legislația ar putea fi înăsprită

Întrebat de media dacă nu cumva vânzarea fructelor de pădure este unul din factorii care îi forțează pe urși să vină în localități, în condițiile în care mâncarea lor din pădure este pusă în vânzare, ministrul Mediului a recunoscut că aceasta este o problemă care va fi adresată prin viitoare acte normative.

• "Exploatarea fructelor de pădure nu poate fi interzisă, însă în anumite situații poate fi restricționată și cu siguranță este nevoie de zone liniștite, protejate pentru habitat neatins pentru urs, astfel încât în anumite zone prezența oamenilor să fie limitată sau interzisă.
• Avem discuții cu MAI pentru prevenirea acelor fapte ilegale de culegere de fructe de pădure fără autorizatie în locuri nepermise de echipe din zeci de oameni și dacă cineva intervine sunt în stare să-l bată și pe proprietarul de pădure.
  
• În urmatoarele acte normative ne vom adresa și asupra acestei probleme astfel încât presiunea asupra habitatului natural al urșilor să fie cât mai mică.", a spus Tanczos Barna.
  

Tanczos Barna nu crede că hrănirea urșilor în pădure ar fi cea mai bună soluție pentru a ține departe urșii. Principala problemă: Nu se știe care este populația de urși

Ministrul s-a arătat sceptic în privința soluției de hrănire a urșilor în pădure pentru a evita astfel incursiunile acestora în localități.

• "Sunteți convinsă că hrănirea urșilor în pădure este o soluție bună? Eu nu sunt convins. Alte voci, care susțin că se pricep mai bine la urși, spun că hrănirea urșilor în pădure ar duce la transformarea pădurii într-o fermă de urși și generarea automată a unei populații și mai mari.", a replicat ministrul la întrebarea unei jurnaliste.

Ministrul Tanczos Barna susține că toate măsurile propuse de Guvern, inclusiv intervenția, prevenția, vânătoarea, hrănirea urșilor trebuie să aibă la bază estimarea populației de urși, pentru care nu sunt date.

• "Această estimare nu s-a făcut în ultimii 4-5 ani și pentru a justifica orice măsură de prevenție în fața Comisiei Europene trebuie să avem acest trend al populației de ursi. Acum nu știm. Noi putem să tragem câteva concluzii în urma apelurilor 112, în urma dosarelor de pagubă, în urma cazurilor de atacuri asupra oamenilor, dar acestea sunt concluzii indirecte, neavând acel studiu.
• Și la întâlnirea cu domnul Comisar European am discutat despre problema populației de urs și am spus că în 2021 obiectivul nostru principal este realizarea acestui studiu dupa 5 ani și fundamentarea unor noi măsuri pe baze științifice, pentru că orice altă măsură poate fi contestată inclusiv de Comisie, pentru că noi trebuie să demonstram ca starea favorabilă de conservare a populației de urși este menținută, iar noi nu avem cifre.', a precizat ministrul.
  

Acesta a mai arătat că un prim pas în estimarea populației de urși a fost făcut prin semnarea de către Ministerul Mediului a unui contract de finanțare cu fonduri UE în valoare de 10 milioane de euro.

"Este primul si cel mai import pas pentru estimarea populației de urși pe metode științifice, va finanța și crearea unui sanctuar de urși. În paralel pregătim HG prin care hrănirea urșilor in intravilan și în apropierea localităților va fi pedepsită prin amenzi mai mari decât in prezent.", a mai spus acesta.

Ministrul a amintit și de faptul că în paralel, în luna februarie din acest an, a fost lansată o licitație pentru estimarea populației de urși prin metode clasice, dar că "această primă încercare nu a dat rezultate", acum desfășurându-se a doua tură de licitație.