25 de organizaţii civice din România şi din străinătate solicită demisia membrilor Curții Constituționale după decizia prin care interzic judecătorilor români să constate încălcarea dreptului european cu privire la Secţia specială.

Valer DorneanuFoto: Agerpres

Demersul a fost inițiat de către asociația Iniţiativa pentru o Cultură Democratică Europeană, care consideră că decizia CCR este "o înșiruire de sofisme menite să arunce în aer ordinea de drept European", "creează incertitudine juridică și obligă instanțele naționale la nerespectarea unei hotărâri a CJUE": "Situația este fără precedent, dar și fără ieșire. Încălcarea obligațiilor care ne revin ca stat membru UE dictată de CCR trebuie sancționată cu demisia judecătorilor constituționali care au adoptat această hotărâre".

Cele 24 de organizații civice care s-au alăturat acestui demers spun și ele că decizia din 8 iunie a CCR contravine jurisprudenţei constante a Curții de Justiție a UE potrivit căreia judecătorul naţional este primul judecător european, iar acest rol nu poate fi interzis de nicio autoritate, lege sau practică, chiar dacă este vorba de o curte constituţională.

  • "Curtea Constituţională refuză să respecte hotărârea CJUE din data de 18 mai 2021 care consacră obligativitatea pentru statul român de a pune în aplicare recomandările din cadrul Rapoartelor MCV, printre care şi desfiinţarea Secţiei speciale. CCR impune judecătorilor naţionali ca, din moment ce a fost decisă în România constituţionalitatea înfiinţării Secţiei speciale, ei să nu poată aplica direct dreptul european care se opune în mod clar unei astfel de Secţii", afirmă reprezentanții organizațiilor civice.

Între acestea se numără VeDem Just, Freedom House, RESET, Corupţia Ucide, Asociaţia Geeks for Democracy, Rezistenţa.

Soarta Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este lăsată la latitudinea Parlamentului. Judecătorii constituționali susțin că hotărârea Curții de Justiție a UE, luată după ce magistrați români au dat în judecată România pe tema înființării SIIJ, „nu poate fi considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudenţial”.

CCR a decis că înființarea SIIJ este constituțională, respingând sesizările făcute în acest caz.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat pe 18 mai decizia în procesele deschise de asociații de magistrați din România privind înființarea controversatei Secții speciale de anchetare a magistraților și arată că exemple practice luate din activitățile SIIJ sunt de natură să confirme realizarea riscului ca această secție să se asemene unui instrument de presiune politică și să intervină pentru a schimba cursul anumitor anchete penale sau al unor proceduri judiciare privind, printre altele, fapte de corupție la nivel înalt într‑un mod care ridică îndoieli cu privire la obiectivitatea sa.

CJUE a lăsat totuși la latitudinea instanțelor naționale "să verifice dacă reforma care a condus în România la înființarea unei secții specializate însărcinate cu anchetarea judecătorilor și a procurorilor nu este de natură să facă secția permeabilă la influențe exterioare". Decizia a fost pronunțată într-un proces deschis la CJUE de către mai multe instanțe și de Forumul Judecătorilor din România și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului privind legalitatea înființării acestei secții speciale, în guvernarea PSD.

Curtea de Justiție a UE subliniază că o astfel de reglementare trebuie să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor.