Două şlepuri cu peste 1.000 de tone de deşeuri au fost descoperite de poliţiştii de frontieră în Portul Murfatlar, acestea venind din Bulgaria pentru o firmă din Bucureşti. De la începutul anului, autoritățile de frontieră au descoperit şi oprit, în total, aproximativ 3.600 tone de deşeuri care urmau să ajungă în România.

deseuriFoto: Politia de Frontiera

Potrivit Poliției Române de Frontieră, autoritățile au verificat două şlepuri motor, sub pavilion România, sosite în Portul Murfatlar. Acestea transportau 1.060 de tone mărfuri declarate ca deşeuri metalice provenite din Bulgaria, care urmau să fie descărcate în Portul Constanţa, pentru o firmă din Bucureşti care face import în România.

"În urma verificării documentelor, s-a constatat că acestea sunt întocmite neconform, fiind declarate mai multe coduri de deşeuri feroase. Verificările au fost realizate şi fizic asupra compartimentelor marfă, fiind descoperit faptul că, pe lângă tipurile de deşeuri înscrise în acte, erau amestecate şi deşeuri de plastic, ambalaje carton, cauciuc, ebonită, deşeuri electrice, motoare cu ardere internă ce conţin lubrifianţi şi uleiuri, filtre ulei folosite, acumulatori – baterii, piese auto cu componente din cauciuc”, spune Poliția de Frontieră.

Reprezentanţii Gărzii de Mediu Constanţa nu au permis intrarea în ţară acestor deşeuri, fiind returnate la expeditor, în Bulgaria.

Peste 3.600 de tone de deşeuri aduse din diverse state, oprite să intre în România în acest an

Conform Poliției de Frontieră, în anul 2021, au fost identificate 64 cazuri de transport ilegal de deşeuri din Emiratele Arabe Unite, Germania, Grecia sau Norvegia.

Mărfurile, în cantitate de aproximativ 3.600 de tone, erau deşeuri, amestecuri de metal și hârtie, textile, cauciuc, lemn, baterii și bucăți de azbest, sau sticlă ce nu pot fi puse în libera circulaţie pe teritoriul României.

Dintre aceste cazuri, 23 au fost înregistrate de poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, împreună cu autorităţile competente din judeţul Constanţa, fiind descoperite, în total peste 3.000 tone de deşeuri, în Portul Constanţa, dar şi în P.T.F. Vama Veche, respectiv P.T.F. Negru Vodă, astfel:

  • În P.T.F. Port Constanţa Sud Agigea - aproximativ 1.900 tone deşeuri.
  • În Portul Murfatlar - 1.000 tone.
  • În P.T.F. Negru Vodă - 45 de tone.
  • În P.T.F. Vama Veche - aproximativ 100 de tone.

Alte 42 de cazuri au fost identificate la nivelul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu, unde au fost descoperite peste 630 de tone de astfel de deşeuri. In ceea ce priveşte punctele de trecere, cele mai multe cazuri au fost înregistrate la P.T.F. Giurgiu (365 tone), dar şi la P.T.F. Călăraşi (144 tone), P.T.F. Turnu Măgurele (97 tone) şi P.T.F. Zimnicea (25 tone).

Şi la I.T.P.F. Iaşi, în P.T.F. Albiţa, a fost înregistrat un caz de deşeuri de aluminiu, în cantitate totală de 20 de tone.

În toate cazurile, după finalizarea activităţii de control, marfa a fost reintrodusă în containere şi returnată societăţilor comerciale expeditoare.

Cum a ajuns România în pericol să devină "groapa de gunoi" a Europei

Europa a ajuns la un nivel nemaiîntâlnit de deșeuri acumulate, iar România este una dintre ținte pentru câștigul financiar imediat, spune șeful Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu.

  • "În port verificăm orice container care ar ridica suspiciuni. Sunt containere care au produse second-hand, ele nu pot fi vândute. În față sunt produse second-hand și în spate sunt produse amestecate cu fel de fel de materiale care vor ajunge pe o groapă de gunoi sau depozitate aiurea.
  • Se fac și sesizări penale, luăm aceste firme, vedem cine le-a trimis, luăm legătura cu omologii noștri din alte țări, verificăm firmele din România, dacă au fost astfel de tranzacții, cine sunt beneficiarii, unde au ajuns", a afirmat, luni, la Digi 24, șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu.

El spune că neutralizarea deșeurilor costă până la 500 de euro în Europa, în timp ce la noi dacă gunoaiele ajung la o groapă de gunoi costă 50 de euro.

  • "E o oportunitate economică, un câștig financiar imediat. Neutralizarea ajunge până la 500 de euro în Europa, la noi dacă aceste deșeuri ajung pe o groapă de gunoi costă 20 - 50 de euro, în cazul în care ajung la o groapă de gunoi, pe un depozit conform. Dar pot ajunge pe un câmp, imediat ce au trecut granița.
  • Importăm niște deșeuri periculoase sau greu de neutralizat, dar în același timp producem deșeuri la scară industrială greu de neutralizat, atât timp cât nu se face sortarea la nivelul cetățeanului, dublată de primării, deșeurile periculoase produse de noi ajung aiurea.
  • Dacă vă uitați pe cursurile de apă o să vedeți frigidere, baterii care sunt neutralizate în mii de ani", a explicat Berceanu.

Șeful Gărzii de Mediu mai spune că există o presiune la graniță pentru importurile de deșeuri, iar aceasta este încurajată de corupția sistemică evidentă în România.

Ministrul Mediului, Tánczos Barna, spunea că deşeurile care ajung în România din alte ţări europene sunt aduse de firme româneşti, trecute în documentele oficiale drept materie primă pentru reciclare, însă „firma care le aduce rămâne cu 10% prelucrat şi 80% ajunge la groapă”. Conform ministrului, aceste importuri nu sunt greşeli, ci ”încălcări intenţionate ale legii”, iar în acest context Barna anunţă că se lucrează la nivelul Guvernului la schimbări care să ducă la specializarea unor procurori pe infracţiuni de mediu.