Preşedintele instanței supreme, Corina Alina Corbu, își motivează plecarea de la ședința Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor privind proiectul de desfiinţare a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţie prin "caracterul intens politizat şi pe alocuri virulent al dezbaterilor". Ea spune că "percepţia publică de independenţă şi imparţialitate, care este esenţială pentru funcţionarea autorităţii judecătoreşti, impune ca reprezentanţii acesteia să nu fie asociaţi din punct de vedere al imaginii publice cu una sau alta dintre opiniile antagonice exprimate de oamenii politici, în cadrul luptei politice".

Corina CorbuFoto: Agerpres

Comisia Juridică discută, joi, proiectul legii privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție. La o jumătate de oră de la începerea ședinței președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, și președintele CSM, Bogdan Mateescu, au părăsit nemulțumiți lucrările Comisiei juridice, învocând că "discuțiile sunt politizate".

• "Prezența președintelui Înaltei Curți la dezbaterile Comisiei juridice a Camerei Deputaților a avut în vedere respectul datorat instituției Parlamentului României, organ reprezentativ suprem al poporului român, în conformitate cu prevederile art.61 alin.(1) din Constituția României, republicată, precum și deschiderea instanței supreme la orice formă de dialog inter-instituțional care să conducă la îmbunătățirea modului de funcționare a serviciului public al justiției.
• Din păcate, caracterul intens politizat și pe alocuri virulent al dezbaterilor a impus președintelui Înaltei Curți retragerea de la lucrările Comisiei, percepția publică de independență și imparțialitate, care este esențială pentru funcționarea autorității judecătorești, impunând ca reprezentanții acesteia să nu fie asociați din punct de vedere al imaginii publice cu una sau alta dintre opiniile antagonice exprimate de oamenii politici, în cadrul luptei politice", spune Corina Corbu, într-un comunicat transmis de instanța supremă.

Ea susține că Înalta Curte de Casație și Justiție "rămâne deschisă oricărei forme de dialog cu reprezentanții celorlalte puteri ale statului, (....) cu dezideratul ca o astfel de dezbatere să se caracterizeze prin moderație și echilibru, în special în comunicarea publică".

Șefa ICCJ mai spune că reprezentanții sistemului judiciar pot oferi un punct de vedere documentat Parlamentului, în special din punct de vedere tehnic, științific, precum și din perspectiva aplicării în practică a anumitor norme de drept, însă "ei nu trebuie implicați în chestiuni care țin de lupta politică și asupra cărora societatea, dar și sistemul judiciar rămân divizate".

• "Asupra chestiunii de drept care făcea obiectul dezbaterii de astăzi (desființarea SIIJ -n.r.), președintele Înaltei Curți reiterează public poziția pe care a exprimat-o anterior și în cadrul ședinței Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv faptul că modificarea dispozițiilor legale menționate în proiectul de lege nu trebuie să se rezume doar la chestiuni de formă, ci să îmbunătățească fondul reglementărilor în acest domeniu.
• Astfel cum a arătat, în avizul acordat, Consiliul Superior al Magistraturii modificarea legislației în domeniul în discuție trebuie să includă și o serie de garanții prin care să se întărească statutul de independență al judecătorului, în special din punct de vedere al percepției publice (toate documentele internaționale în materie subliniază de altfel importanța ”aparențelor”, a percepției publice în ceea ce privește independența justiției).
• Indiferent dacă se va opta la nivelul Legiuitorului pentru păstrarea actualei forme de investigare a infracțiunilor presupus a fi fost săvârșite de magistrați, pentru revenirea la sistemul anterior sau pentru identificarea unei soluții legislative noi, modificările de competenţă trebuie dublate de îmbunătățiri pe fondul reglementării, atât sub aspectul asigurării eficacității acestui mecanism de angajare a răspunderii celor aflați în culpă, dar și sub aspectul garanțiilor de independență conferite tuturor celorlalți judecători", afirmă Corina Corbu.

Ea mai susține că aceste garanții pentru magistrați privesc, de fapt, "drepturile fundamentale ale cetățenilor, cărora trebuie să li se asigure accesul la o instanță, la un judecător independent și imparțial, cu respectarea tuturor principiilor care asigură caracterul echitabil al procedurii judiciare".

• "În sfârșit, având în vedere întregul istoric al modului în care oamenii politici s-au raportat la justiție pe parcursul ultimilor 30 de ani, nu doar sub aspectul organizării judiciare, dar și la nivelul discursului public la adresa justiției, precum și în ceea ce privește asigurarea resurselor necesare funcționării acestui serviciu public, generându-se probleme devenite la acest moment cronice, considerăm că ar trebui asumat principiul ca orice nouă modificare a normelor de organizare judiciară să reprezinte o reformă veritabilă, care să creeze plus-valoare din perspectiva cetățenilor implicați în actul de justiție.
• Prin urmare, dezbaterea publică ar trebui să îmbrace o formă mai amplă și să nu se limiteze la chestiunile cu impact preponderent politic și mediatic, existând și alte probleme care necesită o intervenție cât mai urgentă a legiuitorului și care ar îmbunătăți perceptibil calitatea acestui serviciu public", adaugă Corbu.

În ședința Coaliției de la începutul săptămânii, liderii UDMR au condiționat votul în Parlament și au cerut la schimb două modificări ale proiectului de desființare a SIIJ. UDMR vrea ca dosarele de la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) să fie trimise la Parchetul General, și nu la DNA, dar și un aviz obligatoriu de la CSM pentru trimiterea în judecată a unui procuror sau judecător.

Proiectul de lege se află în dezbaterea Comisiei Juridice din Camera Deputaților, iar fără votul parlamentarilor UDMR Coaliția nu are majoritate pentru a desființa Secția Specială.

Guvernul a aprobat în 18 februarie proiectul legii privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, care ar urma să intre la votul Parlamentului.

Este vorba de proiectul făcut în mandatul fostului ministru al Justiției Cătălin Predoiu, din care au fost însă eliminate articolele care se refereau la "super-imunităţile" judecătorilor şi procurorilor, ceea ce a stârnit scandal în Consiliul Superior al Magistraturii, care, de altfel, l-a avizat negativ.

În proiectul de lege inițial era prevăzut ca începerea urmăririi penale a magistraților să fie condiționată de avizul procurorului general, iar procurorii și judecătorii să fie trimiși în judecată doar cu avizul secțiilor din CSM, aceste prevederi fiind eliminate prin proiectul actual. Aceste prevederi au fost însă eliminate de noul ministru al Justiției Stelian Ion, care a intrat astfel în conflict cu CSM.

Judecătoarele Lia Savonea și Gabriela Baltag l-au acuzat pe ministrul Justiției, Stelian Ion, în ședința CSM în care a fost dat avizul negativ, că vrea să subordoneze politic justiția. "Luați mâna de pe noi, domnule ministru, și luați mâna de pe SIIJ", a spus Baltag.