Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Ministrul Justiției, Stelian Ion, a acuzat o „ineficiență crasă” a acestei Secții la care „s-au adunat aproape 6.000 de dosare nesoluționate”.
În ceea ce privește avizul negativ al CSM, Stelian Ion a precizat că membrii Consiliului au solicitat de fapt, „la pachet cu desființarea SIIJ (...) niște așa zise garanții suplimentare de care ar avea nevoie magistrații”, în realitate „imunități suplimentare”.
Este vorba de proiectul făcut în mandatul fostului ministru al Justiției Cătălin Predoiu, din care au fost însă eliminate articolele care se refereau la "super-imunităţile" judecătorilor şi procurorilor, ceea ce a stârnit scandal în Consiliul Superior al Magistraturii, care, de altfel, l-a avizat negativ.
Ce prevede proiectul privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție care ar urma să fie adoptat de guvern și trimis apoi Parlamentului:
- "Art. 1 – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, denumită în continuare Secția, se desființează.
- (2) Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluţionarea acestora.
- (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător dosarelor aflate în arhiva Secției.
- (4) Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) și (3), cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.
- (5) Soluțiile de clasare, de renunțare la urmărirea penală și de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secției, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 335, art. 318, art. 328 și ale art. 340 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
- (6) Actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 304 și ale art. 339 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
- (7) De la data desființării Secției, la judecarea cauzelor şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în cauzele preluate potrivit alin. (2) și (3) participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea, dacă prin lege nu se dispune astfel.
- (8) Căile de atac declarate de Secție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
- Art. 2 - (1) Posturile aflate în schema de funcții și de personal a Secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind redistribuite în cadrul celorlalte secții ori în cadrul altor parchete, în funcție de necesități.
- (2) Începând cu data desființării Secției, procurorii din cadrul Secției, inclusiv cei cu funcții de conducere, revin la parchetele de unde provin. De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuție şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
- (3) Personalului detașat pe celelalte categorii de posturi dintre cele prevăzute la alin. (1) îi încetează detașarea începând cu data desființării Secției.
- Art. 3. - (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupție și infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârșite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
- (2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și infracțiunile prevăzute de art. 11 alin. (1) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
- Art. 4 - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Secțiunea 21 – „Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie” din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. r. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare".
Câteva referințe
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înființată în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție și a devenit operațională în 23 octombrie 2017. Are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Secția a fost condusă de Gheorghe Stan, fostul șef al Inspecției Judiciare, singura instituție abilitată să îi ancheteze disciplinar pe magistrați și care în mandatul lui Tudorel Toader a declanșat mai multe acțiuni disciplinare împotriva fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi. Între timp, Gheorghe Stan a fost numit judecător la CCR, la propunerea PSD.
Procuror șef adjunct al secției a fost Adina Florea, propusă de trei ori de Tudorel Toader pentru șefia DNA și respinsă de președintele Klaus Iohannis.
Adina Florea a câștigat concursul la CSM pentru funcția de procuror-șef al secției, însă candidatura ei nu a fost validată, în condițiile în care mai mulți magistrați au boicotat ședințele CSM.
Lia Savonea, fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a avut 7 tentative eșuate de numire a Adinei Florea la șefia secției speciale. Adina Florea s-a retras în 5 decembrie 2019 din procedura de numire la șefia Secției Speciale, după cele 7 încercări eșuate ale fostei șefe a CSM Lia Savonea de a o numi în funcția de procuror-șef al acestei secții.
Contestată de mii de magistrați
La finalul lui 2019, ministrul de atunci al justiției Cătălin Predoiu a început o consultare în rândul judecătorilor și procurorilor privind oportunitatea desființării SIIJ. Din 3.095 de judecători și procurori care și-au exprimat opinia, 83,20% s-au pronunțat pentru desființarea secției, 8,79% pentru menținere și 8,01% pentru amendarea legislației în baza căreia funcționează SIIJ.
Contestată și de instituțiile europene
Secția specială a fost criticată inclusiv de către organismele europene. Comisia europeană arăta în ultimul raport MCV că funcționarea Secției speciale a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și pe plan extern că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică.
De asemenea, au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa, arătau experții CE. Un exemplu îl constituie deschiderea unui dosarului penal împotriva fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi, în perioada în care aceasta candida pentru funcția de procuror-șef european. Un alt exemplu este decizia Secției speciale de a deschide un dosar penal împotriva fostului prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timermans, deși secția nu avea competență.
Comisia Europeană a criticat și acțiunile Secției de inițiere a unor anchete împotriva judecătorilor și a procurorilor care s-au opus modificărilor legilor justiției, precum și abordarea în cauzele aflate pe rolul instanțelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosare de corupție la nivel înalt.
CITEȘTE ȘI:
- Aviz negativ al CSM privind desființarea Secției speciale, după o ședință tensionată. Judecătoarele Baltag și Savonea, acuzații dure la adresa lui Stelian Ion: Luați mâna de pe SIIJ/ Ministrul Justiției: SIIJ e un cui în talpă
- Un prim pas al lui Stelian Ion pentru desființarea Secției speciale: Proiectul de desființare, eșuat în mandatul lui Predoiu, la votul Consiliului Superior al Magistraturii
Secție specială? Nuuu!
care e motivul pentru care crezi ca e utila?! altul decat ca e supusa stapanilor tai si retrage dosare si cerceteaza procurori incomozi care se iau de infractorii din psd?!
- sa pedepseasca procurorii cinstiti cum au facut cand incercau sa nu-i dea voie lui Kovesi sa mearga in Europa ca le era frica ca ajunge Procuror General european. SIC, europenii chiar au numit-o.
- sa incurajeze coruptia in sistemul juridic si sa claseze dosarelor celor care erau servili cu puterea politica, sa claseze dosarele mari de coruptie.
Rezultate zero, nici nu avea vreun scop de a avea rezultate pentru Romania doar pentru psd.
SS e o institutie care APARA infractorii, nu-i cerceteaza!
apropos voi pesedeii altceva decat sa folositi fix sloganurile noastre (si in momente in care nu-si au rostu gen... nustiu daca e intuneric si e 7 pm nu inseamna ca e noapte) stiti?! adica serios chiar si infractorii si aparatorii lor am pretentia sa aiba un IQ mai mare de 50... totusi...
Bună sau rea, orice entitate trebuie să fie agreată de majoritatea jucătorilor. Nu putem la câțiva ani să creem instituții pe care să le dizolvăm mai apoi.
Ce îi va opri pe următorii să nu pună presiune pe Justiție din nou?
2. CCR depolitizata, cu atributii strict delimitate.
3. Nimic
- Newsweek/22.08.2020: " Șarlatania din trecutul deputatului USR Stelian Ion ( adica, ministrul actual): handicap inventat pentru locuință.Patru nereguli, unele penale
Pentru a pune mâna pe garsonieră, Stelian Ion a încălcat de cel puțin patru ori legea, crescându-și în mod fraudulos punctajul. Unele dintre nereguli puteau fi sancționate chiar penal, dacă o anchetă ar fi fost efectuată la timp" pai, si daca "magistratul" care N-A FACUT ANCHETA LA TIMP ajungea la SIIJ? Unde ne stergeam cu lozinca "Fara penali in functii publice"?!
Ce treaba are carpa aia pesedaca de dorneanu cu organizarea ministerului de justitie. Ce crezi tu, dupa mintea ta dusa pana in Siberia, ca e neconstitutional?
Ia umeste-ma tu si spune-mi ce articol din Constitutie ar incalca desfiintarea sectiei trepadusilor obedienti psd.
2. habar n-are ce competențe are aceasta.
3. susține o astfel de măsură proastă, pentru că are el un cui cu iliescu.
Dar despre DNA ce zici? De ce să mai rămână, dacă roman tot n-a ajuns în pușcărie? N-ar fi o idee bună să cerem desființarea poliției, că nici ea nu l-a arestat pe iliescu pentru mineriade, deși are zeci de mii de angajați?
Esta cazul meu: am depus in sedinta copia cererii de reconstituire pe legea 18/91, judecatorul a inmanat-o grefierei, cererea este legata in dosar, si cu toate acestea, judecatorul a scris in sentinta ca eu nu as fi formulat cerere pe L 18, deoarece UAT sustinea aceasta.
Dupa cativa ani, de frica Codrutei care incepuse sa secere coruptii prin primarii, UAT a recunoscut ca cererea mea exista in arhiva lor. Am cerut revizuirea, dar tot judecatorul care a dat sentinta de revizuit, tot el s-a bagat sa o revizuiasca, pt legea i-ar permite-o. Ca si cand medicul ar putea obliga bolnavul sa se lase reoperat de cel ce a gresit prima data.
Am facut cerere de recuzare, dar la camera de consiliu, o alta judecatoare a planificat sedinta peste 2 zile (desi legea cerea minim 5 zile, pt nu era urgenta). Mi-a trimis citatia nu prin telegrama, fax, email, sau posta rapida, ci a trimis-o prin fax judecatoriei teritoriale. A doua zi, la ora 15 (18 ore pana la sedinta) oficiantul judiciar a lasat citatia in cutia postala, desi legea spune ca el trebuia sa mi-o inmaneze (eram acasa) si, daca nu ma gasea, sa o lase la administratorul de bloc, de scara sau la un vecin.
A doua zi am cautat posta seara, cand era tarziu. Am scris imediat o cerere de nou termen aratand ilegalitatile comise, am trimis-o prin fax si prin posta. Judecatoarea a citit-o, si totusi mi-a respins cererea de recuzare a judecatorului, care, in final, a confirmat sentinta initiala.
Cui ne mai putem adresa in astfel de cazuri? Daca stie cineva, rog 0720328040