Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Proiectul de lege privind desființarea controversatei secții de anchetare a magistraților se află pe agenda ședinței de joi a Guvernului. Proiectul este făcut în mandatul fostului ministru Cătălin Predoiu, însă au fost eliminate articolele care se refereau la "super-imunităţile" judecătorilor şi procurorilor, ceea ce a stârnit scandal în Consiliul Superior al Magistraturii, care, de altfel, l-a avizat negativ.
Ședința Guvernului este programată de la ora 16.00.
Ce prevede proiectul privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție care ar urma să fie adoptat de guvern și trimis apoi Parlamentului:
- "Art. 1 – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, denumită în continuare Secția, se desființează.
- (2) Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluţionarea acestora.
- (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător dosarelor aflate în arhiva Secției.
- (4) Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) și (3), cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.
- (5) Soluțiile de clasare, de renunțare la urmărirea penală și de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secției, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 335, art. 318, art. 328 și ale art. 340 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
- (6) Actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 304 și ale art. 339 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
- (7) De la data desființării Secției, la judecarea cauzelor şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în cauzele preluate potrivit alin. (2) și (3) participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea, dacă prin lege nu se dispune astfel.
- (8) Căile de atac declarate de Secție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
- Art. 2 - (1) Posturile aflate în schema de funcții și de personal a Secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind redistribuite în cadrul celorlalte secții ori în cadrul altor parchete, în funcție de necesități.
- (2) Începând cu data desființării Secției, procurorii din cadrul Secției, inclusiv cei cu funcții de conducere, revin la parchetele de unde provin. De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuție şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
- (3) Personalului detașat pe celelalte categorii de posturi dintre cele prevăzute la alin. (1) îi încetează detașarea începând cu data desființării Secției.
- Art. 3. - (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupție și infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârșite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
- (2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și infracțiunile prevăzute de art. 11 alin. (1) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
- Art. 4 - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Secțiunea 21 – „Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie” din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. r. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare".
"Luați mâna de pe noi, domnule ministru, și luați mâna de pe SIIJ"
În proiectul de lege inițial era prevăzut ca începerea urmăririi penale a magistraților să fie condiționată de avizul procurorului general, iar procurorii și judecătorii să fie trimiși în judecată doar cu avizul secțiilor din CSM, aceste prevederi fiind eliminate prin proiectul actual. Aceste prevederi au fost însă eliminate de noul ministru al Justiției Stelian Ion, care a intrat astfel în conflict cu CSM.
În urmă cu o săptămână, CSM - condus de judecătorul Bogdan Mateescu - a avizat negativ acest proiect, la capătul unei ședințe cu scandal de aproape 7 ore, în care unii magistrați i-au adus critici dure lui Stelian Ion. Judecătoarele Lia Savonea și Gabriela Baltag l-au acuzat pe ministrul Justiției, Stelian Ion, că vrea să subordoneze politic justiția. "Luați mâna de pe noi, domnule ministru, și luați mâna de pe SIIJ", a spus Baltag.
Reamintim că și în mai 2020 Consiliul Superior al Magistraturii, condus la acea vreme de Nicoleta Ţînț, a votat în plen pentru menținerea SIIJ, avizând tot negativ proiectul de lege privind desfiinţarea Secției speciale depus la Camera Deputaţilor de parlamentarii USR și de deputatul neafiliat Ana Birchall, fost ministru al Justiţiei.
"Aducem normalitate în sistemul de justiție"
A doua zi, ministrul Justiției, Stelian Ion, a anunțat că a trimis Guvernului proiectul de desființare a controversatei Secții de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în ciuda avizului negativ al CSM, pentru a aduce "normalitate în sistemul de justiție”.
- "În acestă dimineață am semnat și am trimis către Guvernul României propunerea de proiect legislativ pentru desființarea SIIJ. Avizul CSM este consultativ și am decis în urma analizării tuturor argumentelor să trimit mai departe acest proiect de desființare a SIIJ. Este foarte important să aducem normalitate în sistemul de justiție”, a spus Stelian Ion.
Stelian Ion a afirmat că "obiectul acestei legi nu reprezintă alte garanții solicitate de o parte a magistraților ci doar desființarea Secției”, o instituție creată în 2017 la inițiativa lui Florin Iordache, Eugen Nicolicea și Șerban Nicolae, fară a oferi însă nicio motivare.
- "Existența unei astfel de secții ar însemna o recunoaștere că în rândul magistraților există un fenomen generalizat de corupție ceea ce este incorect”. În plus, așa cum funcționează acum SIIJ, magistrații care încalcă legea ajung să nu mai răspundă în fața legii, a subliniat ministrul Justiției.
Câteva referințe
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înființată în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție și a devenit operațională în 23 octombrie 2017. Are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Secția a fost condusă de Gheorghe Stan, fostul șef al Inspecției Judiciare, singura instituție abilitată să îi ancheteze disciplinar pe magistrați și care în mandatul lui Tudorel Toader a declanșat mai multe acțiuni disciplinare împotriva fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi. Între timp, Gheorghe Stan a fost numit judecător la CCR, la propunerea PSD.
Procuror șef adjunct al secției a fost Adina Florea, propusă de trei ori de Tudorel Toader pentru șefia DNA și respinsă de președintele Klaus Iohannis.
Adina Florea a câștigat concursul la CSM pentru funcția de procuror-șef al secției, însă candidatura ei nu a fost validată, în condițiile în care mai mulți magistrați au boicotat ședințele CSM.
Lia Savonea, fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a avut 7 tentative eșuate de numire a Adinei Florea la șefia secției speciale. Adina Florea s-a retras în 5 decembrie 2019 din procedura de numire la șefia Secției Speciale, după cele 7 încercări eșuate ale fostei șefe a CSM Lia Savonea de a o numi în funcția de procuror-șef al acestei secții.
Contestată de mii de magistrați
La finalul lui 2019, ministrul de atunci al justiției Cătălin Predoiu a început o consultare în rândul judecătorilor și procurorilor privind oportunitatea desființării SIIJ. Din 3.095 de judecători și procurori care și-au exprimat opinia, 83,20% s-au pronunțat pentru desființarea secției, 8,79% pentru menținere și 8,01% pentru amendarea legislației în baza căreia funcționează SIIJ.
Contestată și de instituțiile europene
Secția specială a fost criticată inclusiv de către organismele europene. Comisia europeană arăta în ultimul raport MCV că funcționarea Secției speciale a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și pe plan extern că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică.
De asemenea, au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa, arătau experții CE. Un exemplu îl constituie deschiderea unui dosarului penal împotriva fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi, în perioada în care aceasta candida pentru funcția de procuror-șef european. Un alt exemplu este decizia Secției speciale de a deschide un dosar penal împotriva fostului prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timermans, deși secția nu avea competență.
Comisia Europeană a criticat și acțiunile Secției de inițiere a unor anchete împotriva judecătorilor și a procurorilor care s-au opus modificărilor legilor justiției, precum și abordarea în cauzele aflate pe rolul instanțelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosare de corupție la nivel înalt.
CITEȘTE ȘI:
- Aviz negativ al CSM privind desființarea Secției speciale, după o ședință tensionată. Judecătoarele Baltag și Savonea, acuzații dure la adresa lui Stelian Ion: Luați mâna de pe SIIJ/ Ministrul Justiției: SIIJ e un cui în talpă
- Un prim pas al lui Stelian Ion pentru desființarea Secției speciale: Proiectul de desființare, eșuat în mandatul lui Predoiu, la votul Consiliului Superior al Magistraturii
De regula, o OUG, cum este cea mentionata in cazul de mai sus, trebuie aprobata ulterior printr-o lege, cu atat mai mult cand modifica prevederi din legi existente.Legea prin care a fost aprobata OUG nr.78/2016, trebuia deci mentionata la acel alin(2) al Art.3.
Este o sectie care tine deschisa urmarirea penala impotriva unui procuror, desi o hotarare judecatoreasca definitiva de la nivelul ICCJ a stabilit ca urmarirea penala a fost declansata in mod ilegal, un abuz facut atat de evident la comanda politica. in cat a starnit furia intregii Euope civilizate.
Este o sectie care a incercat s aspire sub tot felul de pretexte dosare de interes politic major, precum dosarul Tel Drum, solicitat insistent de la DNA.
Este o sectie care de la infiintare nu a fost in stare sa trimita in instanta decat un rechizitoriu, cazul Pitesti, nu a obtinut nici-o condamnare, a bifat o achitare. In rest, s-a ocupat doar de hartuiala, cu operatiuni de imagine si cu scurgeri de informatii.