Ședința Guvernului este programată de la ora 16.00.
- "Art. 1 – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, denumită în continuare Secția, se desființează.
- (2) Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluţionarea acestora.
- (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător dosarelor aflate în arhiva Secției.
- (4) Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) și (3), cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.
- (5) Soluțiile de clasare, de renunțare la urmărirea penală și de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secției, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 335, art. 318, art. 328 și ale art. 340 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
- (6) Actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 304 și ale art. 339 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
- (7) De la data desființării Secției, la judecarea cauzelor şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în cauzele preluate potrivit alin. (2) și (3) participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea, dacă prin lege nu se dispune astfel.
- (8) Căile de atac declarate de Secție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
- Art. 2 - (1) Posturile aflate în schema de funcții și de personal a Secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind redistribuite în cadrul celorlalte secții ori în cadrul altor parchete, în funcție de necesități.
- (2) Începând cu data desființării Secției, procurorii din cadrul Secției, inclusiv cei cu funcții de conducere, revin la parchetele de unde provin. De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuție şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
- (3) Personalului detașat pe celelalte categorii de posturi dintre cele prevăzute la alin. (1) îi încetează detașarea începând cu data desființării Secției.
- Art. 3. - (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupție și infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârșite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
- (2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și infracțiunile prevăzute de art. 11 alin. (1) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
- Art. 4 - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Secțiunea 21 – „Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie” din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. r. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare".
"Aducem normalitate în sistemul de justiție"
- "În acestă dimineață am semnat și am trimis către Guvernul României propunerea de proiect legislativ pentru desființarea SIIJ. Avizul CSM este consultativ și am decis în urma analizării tuturor argumentelor să trimit mai departe acest proiect de desființare a SIIJ. Este foarte important să aducem normalitate în sistemul de justiție”, a spus Stelian Ion.
- "Existența unei astfel de secții ar însemna o recunoaștere că în rândul magistraților există un fenomen generalizat de corupție ceea ce este incorect”. În plus, așa cum funcționează acum SIIJ, magistrații care încalcă legea ajung să nu mai răspundă în fața legii, a subliniat ministrul Justiției.
CITEȘTE ȘI:
- Aviz negativ al CSM privind desființarea Secției speciale, după o ședință tensionată. Judecătoarele Baltag și Savonea, acuzații dure la adresa lui Stelian Ion: Luați mâna de pe SIIJ/ Ministrul Justiției: SIIJ e un cui în talpă
- Un prim pas al lui Stelian Ion pentru desființarea Secției speciale: Proiectul de desființare, eșuat în mandatul lui Predoiu, la votul Consiliului Superior al Magistraturii
De regula, o OUG, cum este cea mentionata in cazul de mai sus, trebuie aprobata ulterior printr-o lege, cu atat mai mult cand modifica prevederi din legi existente.Legea prin care a fost aprobata OUG nr.78/2016, trebuia deci mentionata la acel alin(2) al Art.3.
Este o sectie care tine deschisa urmarirea penala impotriva unui procuror, desi o hotarare judecatoreasca definitiva de la nivelul ICCJ a stabilit ca urmarirea penala a fost declansata in mod ilegal, un abuz facut atat de evident la comanda politica. in cat a starnit furia intregii Euope civilizate.
Este o sectie care a incercat s aspire sub tot felul de pretexte dosare de interes politic major, precum dosarul Tel Drum, solicitat insistent de la DNA.
Este o sectie care de la infiintare nu a fost in stare sa trimita in instanta decat un rechizitoriu, cazul Pitesti, nu a obtinut nici-o condamnare, a bifat o achitare. In rest, s-a ocupat doar de hartuiala, cu operatiuni de imagine si cu scurgeri de informatii.