În 2020, președintele rus Vladimir Putin a făcut mișcări îndrăznețe pentru a-și cimenta puterea și pentru a-și prelungi cele două decenii de putere, un semnal pentru anul viitor, când ar putea înăbuși opoziția internă și consolida influența Rusiei în străinătate, comentează Wall Street Journal, într-un articol intitulat ”După un 2020 crucial, Putin întâmpină Anul Nou la fel de puternic ca altădată” .
Un controversat amendament constituțional aprobat în vară îi permite lui Putin să rămână la putere până în 2036. La începutul acestei luni, președintele rus a semnat o lege care exclude foștii președinți de la urmărirea penală și permite foștilor lideri ai Kremlinului să devină senatori pe viață, odată ce părăsesc funcția, relatează cotidianul citat de Mediafax.
El a susținut restricții mai mari pe internet și a făcut mai dificilă organizarea protestelor politice. Vineri, parlamentarii ruși au aprobat un proiect de lege susținut de Kremlin care permite desemnarea persoanelor și grupurilor care desfășoară activități politice și primesc fonduri din străinătate drept „agenți străini”, ceea ce le aduce restricții mai mari.
Autocratul brutal
„Anul viitor, Putin intră ca un autocrat brutal, nu binevoitor, gata să izoleze Rusia într-o măsură și mai mare”, a spus Andrei Kolesnikov, expert în politica internă rusă la Centrul Carnegie Moscova. „Și cu cât sunt mai multe provocări pentru regimul său, cu atât este mai dur. Niciun semn de liberalizare simbolică".
Adoptarea în iulie a unor modificări ale constituției a marcat un moment esențial pentru liderul rus. Acest lucru reflectă credința în Kremlin că Putin se bucură de sprijin popular pentru o extindere a puterii sale, în ciuda sondajelor care arată o eroziune a entuziasmului pentru modul său de a conduce, a declarat Tatiana Stanovaya, fondatorul R.Politics, o firmă independentă de analiză politică.
Chiar dacă Vladimir Putin și-a consolidat puterea în acest an, disidența a luat foc. Protestele masive din orașul Khabarovsk din Orientul Îndepărtat din iulie, legate de arestarea unui guvernator regional popular, s-au transformat rapid într-o expresie a nemulțumirii tot mai mari cu privire la scăderea veniturilor, a calității serviciilor publice, inclusiv cele medicale, și față de conducerea lui Putin.
Sâmbătă, Rusia a înregistrat 29.258 de cazuri noi de coronavirus, potrivit datelor guvernului rus, numărul total de infecții la nivel național urcând la puțin peste trei milioane - al patrulea număr de cazuri din lume după SUA, India și Brazilia.
Otrăvirea lui Navalnîi
Cel mai proeminent lider al opoziției din Rusia, Alexei Navalnîi, a încercat să valorifice frustrarea publică, dar în august, a fost internat într-un spital din Berlin, iar medicii europeni au spus că este vorba de expunere la Novichok. Navalnîi și susținătorii săi cred că Kremlinul a condus complotul eșuat de a-l asasina.
Moscova a negat orice implicare. Putin a spus la începutul acestei luni că, dacă agenții de informații ruși ar fi vrut să-l omoare pe domnul Navalnîi, „am fi terminat treaba”.
Uniunea Europeană a impus sancțiuni apropiaților lui Putin ca răspuns. Rusia a răspuns la fel.
Pe plan mondial, Putin a oferit o mână de ajutor presedintelui belarus, Alexandru Lukașenko, care, de la votul prezidențial din 9 august s-a confruntat cu proteste, cerându-i-se să demisioneze. Liderul rus și-a asumat sprijinul militar și financiar pentru omologul său din Belarus.
Putin a încheiat, de asemenea, un acord de pace în noiembrie între Armenia și Azerbaidjan cu privire la teritoriul Nagorno-Karabakh. Acordul susține statutul Kremlinului de broker regional de putere și asigură influența acestuia asupra ambelor țări.
11
11
