Bruxelles-ul vrea ca autoritățile de la București să abordeze problema defrișărilor locale, dar politicienii români își dedică o bună parte a timpului aruncând vina unii pe alții, scrie Politico.
Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement împotriva României vara aceasta din cauza eșecului de a proteja pădurile, dar ecologiștii afirmă că măsura nu a avut niciun efect.
„Nimic nu s-a schimbat în bine”, afirmă Gabriel Păun, directorul ONG-ului AgentGreen.
Lucrul acesta provoacă îngrijorări la Bruxelles, dar și la București. Comisia Europeană a notat în luna iulie că declanșarea procedurii de infringement este ultimul pas înainte ca țara noastră să fie adusă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.
România a luat unele măsuri de atunci, dar politicienii europeni nu sunt convinși că sunt suficiente.
„Ca și în alte cazuri de infringement, Comisia ar vrea să vadă un angajament real al autorităților române și măsuri pe termen lung pentru a rezolva această problemă care este o sursă de îngrijorări serioase”, a declarat un oficial al Comisiei pentru Politico.
Aproximativ 20 de milioane de metri cubi de lemn sunt defrișați ilegal în România, a admis în luna noiembrie a anului trecut ministerul mediului, Costel Alexe, o parte din aceștia fiind tăiați din păduri virgine, România având aproape două treimi din pădurile virgine și cvasivirgine din Europa.
Majoritatea sunt protejate ca situri Natura 2000 însă niciun guvern nu a reușit să țină sub control defrișările ilegale, notează Politico.
„Acest fenomen a avut loc indiferent cine a fost la putere”, a declarat eurodeputata PSD Carmen Avram.
Problema a scos oamenii în stradă, mii de oameni participând în luna noiembrie a anului trecut la un Marş pentru Păduri pentru a protesta față de tăierile ilegale de păduri și față de violenţele asupra pădurarilor, șase pădurari fiind uciși în ultimii ani de hoții de lemne, în jur de 650 de muncitori silvici fiind răniți în timp ce încercau să îi oprească pe hoții de lemne.
„Nu vor exista schimbări atât timp cât sistemul politic este implicat în gestionarea pădurilor”, afirmă directorul AgentGreen.
Ministrul Costel Alexe în schimb dă asigurări că lucrează la rezolvarea problemei prin acte normative și alte măsuri.
„Credem că lupta împotriva defrișărilor ilegale trebuie făcută la mai multe niveluri: de la sisteme performante de monitorizare a pădurilor la pedepse severe pentru cei care comit aceste infracțiuni și la extinderea protecției pădurilor în țara noastră”, a declarat Alexe pentru Politico.
Modificările propuse de guvern la Codul Silvic, adoptate și de Parlament, ar reduce în mod semnificativ defrișările legale, potrivit ministrului mediului, urmând ca orice furt de lemn, indiferent de cantitatea defrișată ilegal să devină infracțiune.
Autoritățile au deschis în jur de 1.000 de cazuri penale legate de defrișări ilegale în prima parte a lui 2020, a anunțat în luna august Costel Alexe, acesta declarând că se așteaptă ca numărul să crească și mai mult după intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Silvic.
„Trei ani de guvernare PSD au adus actualul guvern în situația de a fi nevoit să demonstreze atât Comisiei Europene cât și românilor că avem soluții pentru a combate defrișările ilegale, transporturile ilegale și să dezmembrăm rețelele de defrișări neautorizate”, a declarat eurodeputatul PNL Dan-Ștefan Motreanu, vicepreședinte al comisiei pentru mediu din Parlamentul European.
Politico notează că un efort anterior din 2016 de a combate problema a eșuat, guvernul condus de Dacian Cioloș implementând atunci Inspectorul Pădurii, un sistem digital de urmărire și monitorizare a defrișărilor, propunând totodată creșterea amenzilor pentru defrișările ilegale și crearea unui registru național al pădurilor. Însă noul sistem digital a fost tras pe linie moartă de guvernarea PSD care a urmat.
„Interesele politice sunt în conflict cu interesele economice ale unora din companiile de exploatare forestieră”, a afirmat Dacian Cioloș.
Însă și guvernul PNL a fost acuzat că nu face destule pentru a combate defrișările ilegale, în pofida asigurărilor date de Costel Alexe, după ce a atacat la Curtea Constituțională legea de înființare a DNA-ului Pădurilor.
„Trebuie să acordăm acestei instituții resursele necesare pentru a funcționa și asta va dura ceva timp”, a declarat Dacian Cioloș, adăugând că are îndoieli cu privire la voința politică a actualului guvern de a face asta.
Gabriel Schwaderer, directorul executiv al ONG-ului EuroNatur, a catalogat înființarea noului parchet drept „o mișcare de PR”, afirmând că are „îndoieli că există o înțelegere reală cu privire la schimbările necesare”.
Schwaderer nu se așteaptă la măsuri de la București și vrea ca Bruxelles-ul să urmeze următorul pas în procedura de infringement și să ceară măsuri temporare care să forțeze o oprire a defrișărilor ilegale, similar cu măsura luată împotriva Poloniei.
Curtea de Justiție a UE a decis în 2018 că Varșovia a încălcat legile europene privind protecția mediului din cauza tăierilor de lemne în pădurea Bialowieza. Noua strategie pentru biodiversitatea a Uniunii cere ca toate pădurile virgine rămase în Europa să fie strict protejate.
Însă eurodeputata PSD Carmen Avram vrea ca oficialii europeni să fie îngăduitori cu România și să nu apeleze la Curtea de Justiție a UE date fiind problemele economice cauzate de pandemie.
„Comisia ar trebui ar trebui să adopte mai lent acești pași...și poate că ar trebui să aștepte puțin pentru a ajuta companiile forestiere și țara”.
Un oficial al Comsiei a declarat însă pentru Politico că „dacă măsurile propuse nu combat cu adevărat și eficient fenomenul defrișărilor ilegale, Comisia nu va ezita să meargă mai departe [cu procedura de infringement]”.
Citește și:
9
0
