Cătălin Predoiu propune modificarea Legii 51/1991 privind securitatea naţională, după ce CCR a hotârât că interceptările SRI, pe mandate de securitate națională, nu mai pot fi folosite ca probă

de N.O.     HotNews.ro
Miercuri, 5 august 2020, 17:59 Actualitate | Esenţial


Catalin Predoiu
Foto: Guvernul Romaniei
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi deputaţii PNL Cristina Trăilă şi Gabriel Andronache au depus la Camera Deputaţilor un proiect de modificare a Legii 51/1991 privind siguranţa naţională a României, relatează Agerpres.

Iniţiativa vine după ce Curtea Constituţională a Românei a constatat, la începutul lunii februarie a acestui an, că dispoziţiile articolului 139 alineatul 3 teza finală din Codul de procedură penală sunt constituţionale în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităţilor specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii 51/1991.

Iniţiatorii precizează în expunerea de motive a proiectului că "din considerentele Deciziei nr. 55/2020 (a Curţii Constituţionale - n.r) se reţine că înregistrărilor rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii autorizate potrivit Legii nr. 51/1991 li se poate conferi calitatea de mijloc de probă în procesul penal, cu condiţia ca prin lege să fie reglementată o procedură clară şi adecvată, care să permită verificarea efectivă a legalităţii lor, atât a mijlocului de probă (înregistrările în cauză), cât şi a procedeului probatoriu prin care au fost obţinute'.

Ministrul Justiţiei propune modificarea articolului 21 alineatul 1 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, care ar urma să aibă următorul cuprins: "(1) Datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit art. 61 din Codul de procedură penală, însoţite de mandatul emis pentru acestea, la care se adaugă propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a mandatului. Convorbirile şi/sau comunicările interceptate, redate în scris, şi/sau imaginile înregistrate se transmit organelor de urmărire penală în integralitate, însoţite de conţinutul digital original al acestora. Dispoziţiile art. 143 alin. (3) şi (A) şi art. 146 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător".

De asemenea, se notează în forma depusă de iniţiator, la articolul 21, după alin. (1) se introduce un alineat nou, alin. (11), cu următorul cuprins: "(11) Dacă înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt folosite ca mijloace de probă în procesul penal, legalitatea acestora şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute se verifică, în procedura de camera preliminară, de judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă".

Mai mult, Ministerul Justiţiei propune ca "(1) în cauzele penale în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, procedura în camera preliminară s-a încheiat dispunându-se începerea judecăţii,şi în care sunt folosite ca mijloace de probă înregistrări rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, legalitatea acestor înregistrări şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute se verifică de instanţa învestită cu soluţionarea cauzei".

Totodată, iniţiatorul propune ca "în cauzele penale prevăzute la alin. (1) nelegalitatea respectivelor înregistrări sau a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute poate fi invocată până la primul termen de judecată cu procedura completă după intrarea în vigoare a prezentei legi, dacă încălcările nu sunt sancţionate cu nulitatea absolută".








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















4496 vizualizari

  • +14 (14 voturi)    
    Scutea si Hosuu (Miercuri, 5 august 2020, 18:02)

    un domn [utilizator]

    Cand pleaca la casele lor sa pregateasca zacusca si gemurile pentru iarna 2020/2021 ?
  • +14 (14 voturi)    
    E un inceput spre maI bine (Miercuri, 5 august 2020, 18:15)

    UnOarecare [utilizator]

    da`cu purcoiu`de probleme restante promise cand erati in opozitie pe cand?
  • +11 (15 voturi)    
    uitasem că avem ministru al justiției (Miercuri, 5 august 2020, 18:43)

    heimdallr [utilizator]

    Înțeleg că principial libertatea e fundamentală și că nu dorim ca statul sau firme sau persoane să abuzeze de posibilitatea de a colecta, procesa și publica date personale dar nu înțeleg exact când avem de-a face cu infracțiuni ce demersuri se pot urma astfel încât un infractor să fie prins. Problema din ce înțeleg eu la prezent este că SRI folosește mandate de securitate națională și nu e ok doar pentru o infracțiune. Păi eu zic mai degrabă să modificăm corupția, crima organizată, crima premeditată etc. să țină de securitate națională că totuși impactul lor e cam național. Dar cred ți eu că într-o țară condusă de infractori problemele lor sunt de ce sunt filmați, înregistrați și condamnați. Îmi pare amuzant că avem probe care dovedesc cine ce infracțiuni a comis dar facem tot posibilul administrativ ca acele probe să fie nule. Oare teoretic vorbind cât de neconstituțional e că parchetul cere ajutorul SRI pentru a rezolva un caz. Doar că mandatul SRI are alt nume și o utilizare la o altă scară? Orice chichiță legală s-ar putea rezolva în cinci minute dacă chiar s-ar dori.
    • -5 (9 voturi)    
      Cineva (Miercuri, 5 august 2020, 20:31)

      savatuf [utilizator] i-a raspuns lui heimdallr

      a murit la revolutie ca securistii sa nu mai faca justitie. Avem structuri de forta care se ocupa de infractori in MOD TRANSPARENT, dar se pare ca nivelul tau de intelegere priviind dreptul la aparare si la un proces corect este f scazut . SRI se ocupa de cu totul altceva si in general toate serviciile secrete, nu trebuie sa se transforme in procurori. DNA a cheltuit un miliard de euro ca sa faca interceptari . Au existat 45000 de mandate pe securitate nationala , adica aveam tot atatia teroristi.....noroc ca presedintele a scos coruptia din strategia de aparare, ca riscam sa ne facem de cacao definitiv.
  • +12 (14 voturi)    
    Acest imbecil peltic... (Miercuri, 5 august 2020, 18:57)

    Observator roman [utilizator]

    ...care răspunde la numele de Predoiu de ce nu a venit cu această inițiativă din secunda 0 a mandatului său?
    De ce Departamentul care se ocupă în cadrul schemei de reorganizare a Ministerului Justiției cu recuperarea prejudiciilor produse statului român constatate prin hotărâri judecătorești definitive are ca rezultate tot 0 (zero), unori zero barat?
  • +3 (5 voturi)    
    Oare? (Miercuri, 5 august 2020, 19:48)

    Ion_RoaitaDA [utilizator]

    Uite domle un individ care macar declarativ, vrea sa prinda infractorii grei!
    Nu ataca nimeni propunerea la CCR, favorizarea infractorilor sexuali, ceva?


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



hosted by
powered by
developed by