CCR a decis că este neconstituțional dreptul Secției speciale de a retrage apelurile în diferite dosare / Procurorul-șef al Secției nu poate fi considerat procuror ierarhic superior

de I.H.     HotNews.ro
Marţi, 7 iulie 2020, 14:19 Actualitate | Esenţial


CCR
Foto: Facebook
Secția de investigare a infracțiunilor în justiție (SIIJ) nu poate retrage căile de atac formulate în instanță, iar procurorul-șef al Secției speciale nu poate fi considerat întotdeauna procuror ierarhic superior, a decis marți Curtea Constituțională. Sesizările judecate de CCR au fost formulate de instanța supremă și au vizat operaționalizarea și atribuțiile SIIJ, stabilite prin ordonanțe de urgență emise de Guvernul Dăncilă, în mandatul lui Tudorel Toader de ministru al Justiției.

Reamintim că SIIJ a retras căile de atac în dosarele de corupție în care sunt judecați Sebastian Ghiță, fugar în Serbia, sau Viorel Hrebenciuc.

Surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro că CCR a admis în parte obiecțiile ridicate prin cele două sesizări ale instanței supreme, stabilind că este neconstituțional articolul de lege privind exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de competența Secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instantelor sau soluționate definitiv anterior operationalizării acesteia potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infractiunilor din justiție.

CCR a avut pe ordinea de zi a ședinței de marți două sesizări privind controversata Secție specială:
  • excepţia de neconstituționalitate a disp. art.88 indice 1 - art.88 indice 9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție
  • excepţia de neconstituționalitate a disp. art.88 indice 1 alin.(6) și art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, precum și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție”.
UPDATE 15.12 Anunțul oficial al CCR

CCR a anunțat, printr-un comunicata de presă, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.88 indice 1 alin.(6) și art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale. Practic, CCR a decis că Secția specială nu poate retrage căile de atac formulate deja în instanță, iar procurorul-șef al Secției speciale nu poate fi considerat întotdeauna procuror ierarhic superior

Ce prevede articolul 88 indice 1 alineatul (6):
  • "Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior“ în cazul infracțiunilor de competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin acesta se înțelege procurorul șef al secției, inclusiv în cazul soluțiilor dispuse anterior operaționalizării acesteia”.
Ce prevede articolul 88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004:
  • "Atribuțiile Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție sunt următoarele: (...) d) exercitarea și retragerea căilor de atac în cauzele de competența Secției, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării acesteia potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție”.
CCR invocă încălcarea prevederilor constituționale privind claritatea și previzibilitatea legii, precum și principiul legalității și controlului ierarhic în virtutea cărora funcționează Ministerul Public.
  • "Cu privire la dispozițiile art.88 indice 1 alin.(6) din Legea nr.304/2004, Curtea a reținut că definirea procurorului-șef al S.I.I.J. ca <<procuror ierarhic superior>> în toate cazurile și cu privire la toate aspectele procedurale pe care le implică urmărirea penală a infracţiunilor de competenţa Secţiei înlătură regimul juridic corespunzător statutului de procuror ierarhic superior al procurorilor cu funcții de conducere din cadrul S.I.I.J., lipsind de efecte juridice calitatea de procuror-șef adjunct al secției sau de procuror-șef al unei structuri din interiorul secției (birou/serviciu)”, arată Curtea Constituțională.
În ceea ce privește stabilirea calității de procuror ierarhic superior ”inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”, Curtea spune că noțiunea de ”procuror ierarhic superior” vizează întotdeauna poziția într-o ierarhie, determinată prin raportare la o anumită structură organizatorică și nicidecum prin raportare la ”soluțiile dispuse” în cauzele înregistrate pe rolul unui anumit parchet.
  • "Modul deficitar în care legiuitorul reglementează o situație tranzitorie încalcă principiul controlului ierarhic, întrucât stabilește în competența procurorului-șef al S.I.I.J. controlul asupra activității unor procurori din afara acestei secții cu privire la actele dispuse de aceștia în cauzele care ulterior au fost transferate în competența S.I.I.J”, explică Curtea.
Legat de articolul de lege vizând promovarea și retragerea căilor de atac, CCR arată că SIIJ, "evaluând legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești pronunțate, exercită, implicit, un control asupra activității procurorului de ședință”.
  • "Dispozițiile legale criticate atribuie S.I.I.J. un statut special, preeminent față de celelalte structuri de parchet din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Secția Judiciară) și, totodată, o poziție supraordonată în ierarhia Ministerului Public, cu încălcarea art.132 din Constituție, care consacră principiul controlului ierarhic în cadrul acestei autorități publice”, mai arată CCR.
Sesizările la CCR au fost făcute de Înalta Curte în două dosare în care au fost implicați magistrați, a scris Ziare.com.

Înalta Curte a sesizat CCR cu modificările aduse de coaliția PSD-ALDE în cazul Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, dar mai ales prin modificările făcute prin două ordonanțe de urgență: OUG nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și OUG nr.7/2019 de modificare a legilor Justiției. Cele două ordonanțe de urgență au fost promovate de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader.

Într-unul dintre dosare, magistratul vizat a ridicat excepțiile care priveau întreg articolul 88 al Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, respectiv cele care vizau chiar operaționalizarea Secției speciale.

În celălalt caz a fost vizat articolul care dădea dreptul șefului Secției speciale să retragă apelurile în dosarele instrumentate anterior de DNA, DIICOT sau alte parchete competențe.

Cum a retras SIIJ căile de atac în dosarele de corupție în care sunt judecați Sebastian Ghiță sau Viorel Hrebenciuc


În primă instanță, fostul deputat Sebastian Ghiță - fugar în Serbia - a fost achitat, în iunie 2018, pentru toate capetele de acuzare imputate în acest dosar, respectiv folosire de informaţii nedestinate publicităţii, dare de mită, cumpărare de influenţă, conducere fără permis, şantaj şi spălare de bani.

Decizia de retragere a căii de apel a fost luată sub semnătura fostului procurorșef al SIIJ Gheorghe Stan, ajuns între timp judecător la CCR, la propunerea PSD.

Ce arată adresa înaintată de Secția specială, sub semnătura lui Gheorghe Stan, către Înalta Curte de Casație și Justiție:
  • „(...) în urma studierii memoriilor înregistrate sub nr 584/III-13/2019 din data de 18 martie, 19 martie și 1 aprilie 2019, a rechizitoriului nr 308/P/2015 al DNA - ST Ploiești și a sentinței penale nr. 357/14.06.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cât și a motivelor de apel nr 2314/III/2 din 1 noiembrie 2018 ale DNA - Secția Judiciar Penală am ajuns la concluzia că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, fiind în mod judicios motivată, având un puternic suport probator.
  • Urmare a referatului întocmit la data de 10 iunie 2019, dezbătut și însușit de către procurorii din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, s-a decis, în unanimitate, că se impune retragerea căii de atac a DNA - Secția Judiciar Penală.
  • În consecință (...) vă rugăm să luați act de faptul că Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție retrage apelul declarat de DNA Secția Judiciar Penală (...) împotriva sentinței penale nr 257 din 14 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul penal nr 2457/1/2016”.
În 13 mai 2019, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a retras apelul declarat de procurorii DNA în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, în care fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare.
    Avocații inculpaților declarau pentru Mediafax că procesul continuă pentru inculpații care au primit soluții de condamnare, printre care se numără și Viorel Hrebenciuc, pentru că fostul parlamentar a contestat și el decizia de condamnare. Procesul a încetat însă pentru inculpații cu soluții de achitare, cum e cazul fostului ministru al Justiției Tudor Chiuariu, care a fost achitat pe fond și față de care Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție a retras apelul față de decizia de achitare, el neformulând apel.
      În 9 mai 2018, Viorel Hrebenciuc a fost condamnat de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, decizia instanţei supreme nefiind definitivă și fiind contestată și de fostul parlamentar, dar și de procurorii DNA.






      Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















      2861 vizualizari

      • +12 (18 voturi)    
        //// (Marţi, 7 iulie 2020, 14:28)

        GemstonePig [utilizator]

        si acum pentru ca tot au aplicat retroactiv atatea hotarari ale ccr sa se judeca toate dosarele unde au retras apelul alinuta peseduta
      • +12 (16 voturi)    
        f clar (Marţi, 7 iulie 2020, 15:37)

        traiang [utilizator]

        Este f clar ca aceasta sectie a fost facuta nu pentru eventualele abuzuri ale magistratilo ci doar pentru hinghereala lor de a obtine anumite verdicte Din moment chiar din start pornesti sa abuzezi singura masura pur si simplu de precautie este sa nu o mai faci sau sa o desfiintezi
      • +7 (15 voturi)    
        hehe (Marţi, 7 iulie 2020, 16:03)

        transpenibilus [utilizator]

        CUIE MCR
        Rahatul ala de sectie a tudorelului si a penalului dragnia oricum se desfiinteaza urgent. Si sper ca Florea A. sa ajunga la Jilava sa-i tina de frig lui dragnia in iernile grele.
      • -5 (15 voturi)    
        CCR (Marţi, 7 iulie 2020, 16:22)

        veganu [utilizator]

        Ma asteptam sa vad cereri de desfiintare a CCR ca pana acum, dar ce sa vezi liniste.

        Era mai bine sa nu existe CCR, Avocatul Poporului, eventual nici parlamentul ca toata puterea sa fie in mana unui singur om cand castiga alegerile. Dar sa fie omul nostru, daca e de la opozitie e dictator.
      • -2 (12 voturi)    
        Eu cred in aceasta sectie! (Marţi, 7 iulie 2020, 16:25)

        Mihai1985 [utilizator]

        Trebuie doar pregatita ca sa fie impartiala in fata legii.

        Sa nu se comita abuzuri.

        Sa se aleaga procurorii dupa criterii clare profesionale si de integritate.

        Sa se supuna controlului ierarhic.

        Retareagea apelurilor nu ar trebui ca sa se faca.

        Mai sunt lucuri care ar trebui imbunatatite la aceasta sectie.

        Dar in niciun caz sa se desfiinteze.
      • +7 (13 voturi)    
        CCR se pregateste de o marsavie (Marţi, 7 iulie 2020, 16:48)

        emil bobu [utilizator]

        CCR clar ca se pregateste de o marsavie daca a decis bine de data asta.

        Jos cu SIIJ! Sa se repuna pe rol toate procesele sabotate de SIIJ!


      Abonare la comentarii cu RSS

      ESRI

      Întâlniri on-line | #deladistanță

      Top 10 articole cele mai ...



      Hotnews
      Agenţii de ştiri

      Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

      Aici puteti modifica setarile de Cookie

      hosted by
      powered by
      developed by