Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean susține că prin impozitarea suplimentară a pensiilor speciale, conform legii adoptate miercuri de către deputați, este încălcată Constituția, care vorbește despre "justa așezare a sarcinilor fiscale". "Niciun cetățean nu trebuie să stea liniștit câtă vreme Parlamentul este în sesiune", a afirmat Zegrean pentru HotNews.ro.

ZegreanFoto: Digi 24
  • "Eu sunt beneficiar al unei pensii de serviciu, dar voi vorbi din punct de vedere al Constituției. Există o cotă unică de impozitare, de 16%, și atunci cum poți justifica faptul că unora le aplici impozit 16%, iar altora 85%?
  • Nu se poate justifica în niciun fel, mai ales că articolul 56 din Constituție vorbește despre justa așezare a sarcinilor fiscale (n.r. - <>). În România există și salarii de 20.000 de lei, chiar salarii de 10.000 de euro, dar despre impozitarea suplimentară a acestora nu vorbește nimeni. Numai chiaburii de pensionari trebuie stârpiți", a declarat pentru HotNews.ro Augustin Zegrean.

El susține că s-a creat o atmosferă de învrăjbire a celor cu pensii mici împotriva celor cu pensii mari.

  • "Prin tăierea pensiilor mari nu cresc pensiile mici, pentru că aceste pensii de serviciu sunt plătite de la bugetul de stat, nu din Fondul Național de Pensii, iar banii nu vor merge la ceilalți. Nu pensiile de serviciu sunt nesimțite, nesimțirea este că celelalte pensii sunt mici.
  • În niciun caz această lege nu este constituțională, pentru că oamenii trebuie tratați egal în fața legii. Și pensiile de serviciu s-au dat tot în baza unei legi", a afirmat fostul președinte al CCR.

Întrebat despre un eventual demers de sesizare a CCR asupra acestei legi, Zegrean a răspuns: "Cred că speranța parlamentarilor să nu treacă de Curte este mai mare decât speranța că va trece".

Concluzia lui Zegrean: "Niciun cetățean nu trebuie să stea liniștit câtă vreme Parlamentul este în sesiune".

Preşedintele instanței supreme, Corina Corbu, a convocat Secţiile Unite ale ICCJ pentru joi, la ora 15.00, pentru a discuta despre posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale asupra legii privind impozitarea pensiilor de serviciu.

ICCJ, alături de Avocatul Poporului, a atacat la Curtea Constituțională și legea adoptată de Camera Deputaților în luna ianuarie prin care erau abrogate pensiile speciale ale parlamentarilor, magistraților, primarilor, diplomaților și judecătorilor CCR. Reamintim că în luna mai CCR a decis că Legea privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu și indemnizațiile pentru limită de vârstă, precum și pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaționale este neconstituţională în ansamblul său.

În plină campanie electorală (neoficială), PSD și PNL au căzut de acord să introducă în regim de urgență în dezbaterea plenului Camerei Deputaților un proiect de lege care impozitează pensiile speciale. Astfel, deputații au decis miercuri impozitarea diferenței între pensia specială și cea realizată pe baza contributivității. Proiectul a fost votat de toate partidele politice.

Potrivit legii votate miercuri, impozitarea diferenței între pensia specială și cea realizată pe baza contributivității ar urma să se facă astfel:

  • impozitare de 10% pentru sumele între 2.001 și 7.000 de lei
  • impozitare de 85% pentru sumele care depășesc pragul de 7.001 de lei

Dacă nu va fi contestată la CCR, legea merge la promulgare.

Câți beneficiari de pensii speciale sunt în România

La sfârșitul lunii mai, în România beneficiau de pensii de serviciu 9.528 de persoane, în creştere cu 225 faţă de perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Deputații au adoptat miercuri, impozitarea pensiilor speciale.

Cei mai mulţi dintre cei care primesc pensii de serviciu - 4.088 - sunt beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, în cazul acestora înregistrându-se şi cea mai mare pensie medie. Aceasta este de 19.039 de lei, din care 17.790 lei cota suportată din bugetul de stat, iar diferenţa din bugetul asigurărilor sociale de stat.

De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României beneficiau 830 de persoane. Pensia medie era de 5.765 lei, din care 3.307 lei suportaţi de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 791 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.768 de lei (2.760 lei de la bugetul de stat).

Potrivit datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii, citate de Agerpres, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.426 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.345 lei, din care 7.759 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 605 persoane, media fiind de 8.147 lei, din care 4.183 de lei cota suportată din bugetul de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.788 pensionari, pensia medie fiind de 4.679 lei, din care 2.757 lei suportaţi din bugetul de stat.