Ambasadorul Rusiei la București, Valery Kuzmin, a fost convocat vineri la sediul Ministerului Român de externe, după declarațiile reprezentantului Moscovei despre Strategia de Apărare a României.

Valeri KuzminFoto: Agerpres

Kuzmin a fost primit de un secretar de stat care i-a transmis că ”menționarea Federației Ruse în Strategia Națională de Apărare a României nu ar trebui să constituie un motiv de surprindere, acesta fiind efectul comportamentului cunoscut al părții ruse în regiune din ultimii ani”.

Ce spune MAE român:

”În contextul declarațiilor de ieri, 11 iunie 2020, ale purtătorului de cuvânt al MAE rus în legătură cu Strategia Națională de Apărare a României, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a dispus ca ambasadorul Federației Ruse în România, Valery Kuzmin, sa fie convocat astăzi, 12 iunie 2020, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, unde a avut loc o discuție la nivel de secretar de stat.

Cu acest prilej, secretarul de stat pentru afaceri strategice Dan Neculăescu a comunicat ambasadorului Kuzmin faptul că menționarea Federației Ruse în Strategia Națională de Apărare a României nu ar trebui să constituie un motiv de surprindere, acesta fiind efectul comportamentului cunoscut al părții ruse în regiune din ultimii ani. Acest comportament este evaluat ca destabilizator, inclusiv în cadrul pozițiilor comune adoptate la nivelul NATO și Uniunii Europene.

Partea română a arătat că ar fi apreciat ca preocuparea purtătorului de cuvânt al MAE rus pentru stabilitatea regională la Marea Neagră să fie însoțită și de o evaluare corectă a măsurilor cu caracter strict defensiv decise la nivel aliat, acestea fiind adoptate de către NATO tocmai ca urmare a conduitei menționate a Federației Ruse.

Partea română a precizat că Noua Strategie Națională de Apărare reflectă statutul României de stat membru al NATO și al Uniunii Europene, angajat ferm în sensul consolidării democrației, stabilității, păcii și securității internaționale, în conformitate cu sistemul internațional bazat pe norme. Din acest punct de vedere, documentul programatic este expresia politicii predictibile a României de atașament față de valorile euro-atlantice și dreptul internațional.

MAE reafirmă, în acest context, că un dialog pragmatic, bazat pe respect reciproc, poate avea loc în condițiile în care partea rusă manifestă un angajament real în acest sens.”

Purtătoarea de cuvânt al diplomației ruse, Maria Zaharova, a declarat, într-o conferință de presă, că noua strategie de apărare a României prezintă Rusia „în secțiunea amenințări” și a reiterat una dintre tezele favorite ale Rusiei, și anume că Occidentalii aruncă vina în mod gratuit asupra Moscovei.

Zaharova a afirmat că plasarea Rusiei în rândul surselor de probleme globale nu este un lucru nou pentru Moscova.

„Vedem că Bucureștiul a început să plagieze și asta arată că politicienii români nu sunt capabili să gândească independent”, a acuzat Zaharova, adăugând că în acest fel „România contribuie la creșterea tensiunilor și a instabilității în regiune” și este pregătită „să servească alte scheme de confruntare împotriva Rusiei pe seama propriilor lor interese”.

În noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru 2020-2024 adoptată de CSAT și trimisă de Klaus Iohannis Parlamentului, Rusia este menționată la capitolul amenințări după „tendința adversarilor statali și non-statali de a exploata capacitatea limitată a societăților de a se proteja în fața imixtiunilor străine și criza economică generată de Covid-19".

În document se afirmă că „Acțiunile constante ale Federației Ruse de consolidare a propriilor capabilități militare ofensive în Marea Neagră de creare a unui sistem de interdicție regională, restricționarea accesului care să asigure controlul asupra bazinului pontic, contrabalansarea acțiunilor de dezvoltare a capabilităților militare aliate pe flancul estic al NATO reclamă o postură națională de apărare consolidată și continuarea atitudinii active a României în scopul consolidării posturii aliate de descurajare și apărare în regiune”.

De asemenea, se vorbește despre „comportamentul agresiv al Federației Ruse” dar și de acțiunile de militarizare a regiunii Mării Negre de tip hibrid desfășurate de acest stat, ce au ca scop menținerea unui climat tensionat și de insecuritate în zona apropiată României, care determină țara noastră să „continue cu fermitate procesul amplu de construire de capabilități robuste de descurajare si apărare, început din anul 2015.