Articol actualizat

Sâmbătă, 29 februarie 2020, 15:21 Actualitate | Esenţial

SUA și aliații săi din NATO au fost de acord cu retragerea trupelor din Afganistan în următoarele 14 luni, dacă militanții talibani vor respecta acordul semnat sâmbătă, transmit Reuters și BBC News. Una dintre principalele condiții este ca talibanii să își țină promisiunile privind ruperea oricăror legături cu al-Qaeda și alte grupări teroriste. Încheierea conflictului lung de 18 ani, declanșat imediat după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, este una dintre promisiunile făcute de președintele american Donald Trump, care susține că astfel soldații se vor putea întoarce acasă și se va pune capăt ”celui mai lung război al Americii”.

UPDATE 18.00: Președintele american Donald Trump a salutat semnarea acordului între SUA și talibani, afirmând că este o mișcare menită să pună capăt celui mai lung război american și să aducă acasă trupele americane, relatează Reuters.

"Lucrăm pentru a pune capăt, în sfârșit, celui mai lung război al Amercii și pentru a aduce acasă trupele noastre”, a transmis Trump, potrivit unui comunicat al Casei Albe.

Secretarul de stat al SUA Mike Pompeo și liderii talibani au participat la ceremonia de semnare a acordului de la Doha, în Qatar. Acordul a fost semnat de către trimisul special al SUA, Zalmay Khalilzad, şi liderul politic taliban Mullah Abdul Ghani Baradar.

Într-un discurs susținut cu această ocazie, Pompeo le-a cerut talibanilor ”să-și țină promisiunile privind ruperea oricăror legături cu al-Qaeda și alte grupări teroriste".



Baradar a precizat, în schimb, că speră că, acum, Afganistanul poate depăși decenii de conflict. "Sper că, odată cu retragerea tuturor trupelor străine din Afganistan, națiunea afgană condusă de un regim islamic va porni spre o nouă viață prosperă”, a spus el.

Pe de altă parte, ministrul american al apărării, Mark Esper s-a aflat în Kabul alături de președintele afgan Ashraf Ghani, al cărui guvern nu a participat la discuțiile dintre partea americană și talibani.

”Este un moment plin de speranță, însă este doar începutul. Drumul pe care îl avem de parcurs nu va fi ușor. Instaurarea unei păci durabile în Afganistan va necesita răbdare și compromis din partea tuturor celor implicați.”, a declarat Esper. El a dat asigurări că SUA vor continua să susțină guvernul din Afganistan.

Semnarea acordului ar trebui să fie urmată de discuții bilaterale între guvernul afgan și talibani.

• Citiți și ANALIZĂ. SUA și talibanii se pregătesc pentru o pace istorică. Ce rămâne în urma celui mai lung război din istoria Americii

Potrivit acordului semnat sâmbătă, militanții se obligă să nu permită al-Qaeda sau altor grupuri extremiste să opereze în zonele pe care le controlează.

SUA și guvernul afgan ar urma să elibereze până la 5.000 de prizoneri, în timp ce talibanii vor elibera în jur de 1.000 de prizonieri, până la data de 10 martie, potrivit acordului.

De asemenea, începând cu luna august, guvernul american ar urma să dispună ridicarea sancțiunilor impuse membrilor grupării talibane, mai transmite Reuters.

Părțile semnatare ale acordului vor căuta să dezvolte ”relații bilaterale pozitive”.

Zeci de militari români au murit în Afganistan

Ministerul Afacerilor Externe de la București a transmis că România salută semnarea acordului dintre SUA și talibani pentru normalizarea situației din Afganistan, precum și a declarației comune pentru pace dintre SUA și guvernul afgan.

”România speră că acestea vor contribui la întărirea încrederii între toate părțile implicate în conflict și la consolidarea premiselor favorabile pentru următoarele etape ale procesului de negociere, în special lansarea negocierilor intra-afgane în sensul obținerii unei soluții consensuale. România va continua să susțină demersurile de asigurare a păcii și securității în Afganistan, în coordonare deplină cu aliații săi, în cadrul NATO”, a precizat MAE.

#Romania welcomes t/signing of t/ #US\uD83C\uDDFA\uD83C\uDDF8-#Talibans Agreement for Peace in #Afghanistan\uD83C\uDDE6\uD83C\uDDEB & t/\uD83C\uDDFA\uD83C\uDDF8-\uD83C\uDDE6\uD83C\uDDEB Joint Declaration for Bringing Peace to Afghanistan. We hope that their implementation will offer a stable climate, strengthen trust & consolidate premises 4 durable peace

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) February 29, 2020

SUA, la comanda președintelui de atunci George W. Bush, au invadat Afganistanul la câteva săptămâni de la atentatele din 11 septembrie 2001, comise de gruparea teroristă al-Qaeda, al cărei cartier general opera în această țară.

Liderul mișcării teroriste, Osama Bin Laden, a fost ucis de trupele americane în mai 2011, în apropiere de capitala pakistaneză Islamabad.

Mai bine de 2.400 de soldați americani au murit în timpul acestui conflict. În prezent, sunt staționați în jur de 12.000 de soldați, iar președintele Donald Trump a promis să pună capăt acestui conflict.

Zeci de militari români și-au pierdut viața sau au fost răniți în Afganistan, unde România avea, în septembrie anul trecut, 762 de militari români.

• Citiți și Militari români victime în teatrele de operaţiuni din Afganistan

Ultimul atac căruia i-a căzut victimă și un militar român a avut loc la Kabul, pe 5 septembrie, la doar trei zile de la atentatul soldat cu 16 morţi şi peste 100 de răniţi şi în care şi-a pierdut viaţa şi un diplomat român, iar un altul a fost grav rănit. Atacul a fost revendicat de militanţii talibani şi s-a soldat cu cel puţin 10 morţi şi 42 de răniţi.

România a dislocat, în iulie 2002, în Afganistan, primul batalion de infanterie format din 405 militari provenind din Batalionul 26 infanterie ″Neagoe Basarab", sub comanda Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF).

Aceasta a reprezentat prima acţiune de luptă a Armatei Române în afara frontierelor naţionale după cel de-al Doilea Război Mondial. De atunci, mai mulţi militari români au căzut victime în Afganistan.