Dezbaterea publică privind desființarea Secției speciale, amânată de Ministerul Justiției după învestirea unui nou guvern / Birchall: Încep să mă intreb dacă chiar sunt intenții serioase pentru desființarea SIIJ

de I.H.     HotNews.ro
Luni, 24 februarie 2020, 15:21 Actualitate | Esenţial


Catalin Predoiu
Foto: Guvernul Romaniei
Ministerul Justiției a anunțat că dezbaterea publică programată pentru luni pe tema proiectului de lege privind desființarea controversatei Secții de anchetare a magistraților a fost amânată la solicitarea Centrului de Resurse Juridice, "urmând să fie reprogramată după învestirea unui nou guvern". Fostul ministru al Justiției Ana Birchall spune că începe să se întrebe dacă chiar sunt intenții serioase pentru desfiintarea acestei secții "foarte toxice pentru buna functionare a justiției".

Ministerul Justiției a anunțat că, urmare a solicitării din 21 februarie a Centrului de Resurse Juridice de a se întrerupe procedura de dezbatere publică a proiectului de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, a fost anulată dezbaterea, urmând ca aceasta "să fie reprogramată, în condițiile legii, după învestirea unui nou guvern".

"Încep să mă întreb dacă chiar sunt, faptic, nu doar declarativ, intenții serioase pentru desființarea acestei Secții care, așa cum am mai spus, în reglementarea actuală (cu competențe date, șmecherește de alde Iordache) consider că este foarte toxică pentru buna funcționare a justiției!", a reacționat fostul ministru al Justiției Ana Birchall, printr-un mesaj pe Facebook.


Proiectul prevede și modificarea Legii 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că acțiunea penală în cazul unui judecător sau procuror poate fi începută doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general, iar trimiterea în judecată a magistraților se încuviințează de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Ce prevede proiectul pus în dezbatere de Ministerul Justiției:
  • "Art. 1 – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, denumită în continuare Secția, se desființează.
  • (2) Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluţionarea acestora.
  • (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător dosarelor aflate în arhiva Secției.
  • (4) Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) și (3), cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.
  • (5) Soluțiile de clasare, de renunțare la urmărirea penală și de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secției, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 335, art. 318, art. 328 și ale art. 340 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
  • (6) Actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 304 și ale art. 339 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
  • (7) De la data desființării Secției, la judecarea cauzelor şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în cauzele preluate potrivit alin. (2) și (3) participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea, dacă prin lege nu se dispune astfel.
  • (8) Căile de atac declarate de Secție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
  • Art. 2 - (1) Posturile aflate în schema de funcții și de personal a Secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind redistribuite în cadrul celorlalte secții ori în cadrul altor parchete, în funcție de necesități.
  • (2) Începând cu data desființării Secției, procurorii din cadrul Secției, inclusiv procurorul șef adjunct, revin la parchetele de unde provin. De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuție şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
  • (3) Personalului detașat pe celelalte categorii de posturi dintre cele prevăzute la alin. (1) îi încetează detașarea începând cu data desființării Secției.
  • Art. 3. - (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupție și infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârșite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
  • (2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și infracțiunile prevăzute de art. 11 alin. (1) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
  • Art. 4 – La art. 95 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) și (4), cu următorul cuprins:
  • “(4) Punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
  • (5) Trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor se încuviințează de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.”
  • Art. 5 – Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 628 din 01 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
  • 1. Alineatul (2) al articolului 28 va avea următorul cuprins:
  • „(2) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, ministrul justiției și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au drept de vot în situațiile în care secțiile îndeplinesc rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare, la soluționarea sesizărilor referitoare la buna reputație a judecătorilor și procurorilor, a cererilor privind încuviințarea percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători, procurori ori magistrați-asistenți, precum și a cererilor privind încuviințarea trimiterii în judecată a judecătorilor și procurorilor.”
  • 2. Articolul 42 va avea următorul cuprins:
  • „(1) Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviințează percheziția, reținerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la judecători și magistrați-asistenți, precum și trimiterea în judecată a judecătorilor.
  • (2) Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviințează trimiterea în judecată, percheziția, reținerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la procurori.
  • (3) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) privind percheziția şi reținerea nu se aplică în caz de infracţiune flagrantă.
  • (4) Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă de îndată după primirea sesizării în cazul cererilor de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu și în termen de 15 zile de la primirea sesizării, în cazul cererilor de încuviințare a trimiterii în judecată. În caz de egalitate de voturi cererea se consideră respinsă.
  • (5) Dacă cererea de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive, arestului la domiciliu sau a trimiterii în judecată privește un magistrat membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, acesta nu are drept de vot la soluționarea respectivei cereri.”
  • Art. 6 - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Secțiunea 21 – „Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie” din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. r. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare".
CONSULTĂ AICI DOCUMENTUL






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.















1284 vizualizari

  • -1 (1 vot)    
    welll (Luni, 24 februarie 2020, 15:25)

    liviu_ [utilizator]

    Birchall are dreptate

    nu vrea nimeni sa inchida SS. De fapt toti vor sa existe SS pentru ca toti fura, dar vor sa fie de partea lor....
    pn+psd = usl!
  • +1 (1 vot)    
    Predoiu si SSIJ (Luni, 24 februarie 2020, 15:28)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    Scopul evident al „liberalului” Predoiu a fost sa isi anexeze Justita ceea ce partial i-a si reusit prin numirle abracadabrante si abuzive pe care le-a facut. De ce ar desfiinta SSIJ de vreme ce e un instrument de manipulat Justitia la indemana lui?

    PSD, PNL aceeasi mizerie.
  • +3 (3 voturi)    
    Multumim USL! (Luni, 24 februarie 2020, 15:29)

    alter_ego2013 [utilizator]

    Ne-am lamurit: alegeri in 2 ture - NU, desfiintarea SS - NU, procurori sefi numiti politic - DA.
    Dl Predoiu ne demonstreaza in fiecare zi ca PNL=PSD.
  • 0 (0 voturi)    
    MCVuu ! (Luni, 24 februarie 2020, 16:06)

    Dimijoarei_Obt [utilizator]

    la pastele cabalinelor ! H ihi hi !
  • 0 (0 voturi)    
    nu exista vointa politica sa fie desfiintat.. (Luni, 24 februarie 2020, 19:16)

    VaseaV [utilizator]

    toti parlamenterii folosesc curajul PSD-ului de a infiinta SS-ul ca sa poate tine sub decizie politica puterea judecatoreasca si sa arunce vina doar pe semnatara... atat timp cat o mana murdara de politician atinge orice procedura de numire a unui magistrat, atunci nu se respecta separarea puterilor in stat si niciodata nu o sa fie respectata democratia, asa fragila cum e in Romania.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by