Proiectul de lege privind desființarea Secției de anchetare a magistraților a fost finalizat și publicat marți pe site-ul Ministerului Justiției. Proiectul prevede și modificarea Legii 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că acțiunea penală în cazul unui judecător sau procuror poate fi începută doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general, iar trimiterea în judecată a magistraților se încuviințează de către Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, Ministerul Justiției propune prin acest proiect și modificarea Legii 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Adina FloreaFoto: Agerpres

Potrivit Ministerului Justiției, proiectul va fi transmis către CSM pentru procedura de avizare.

Proiectul prevede ca soluții legislative principale desființarea SIIJ, revenirea la competențele legale ale parchetelor existente anterior înființării secției, precum și garanții procesuale solide pentru protejarea independenței magistraților față de orice erori judiciare sau eventuale abuzuri".

Ce prevede proiectul pus în dezbatere de Ministerul Justiției:

• "Art. 1 – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, denumită în continuare Secția, se desființează.
• (2) Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluţionarea acestora.
• (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător dosarelor aflate în arhiva Secției.
• (4) Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) și (3), cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.
• (5) Soluțiile de clasare, de renunțare la urmărirea penală și de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secției, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 335, art. 318, art. 328 și ale art. 340 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
• (6) Actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 304 și ale art. 339 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
• (7) De la data desființării Secției, la judecarea cauzelor şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în cauzele preluate potrivit alin. (2) și (3) participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea, dacă prin lege nu se dispune astfel.
• (8) Căile de atac declarate de Secție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
• Art. 2 - (1) Posturile aflate în schema de funcții și de personal a Secției la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind redistribuite în cadrul celorlalte secții ori în cadrul altor parchete, în funcție de necesități.
• (2) Începând cu data desființării Secției, procurorii din cadrul Secției, inclusiv procurorul șef adjunct, revin la parchetele de unde provin. De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuție şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
• (3) Personalului detașat pe celelalte categorii de posturi dintre cele prevăzute la alin. (1) îi încetează detașarea începând cu data desființării Secției.
• Art. 3. - (1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupție și infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârșite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
• (2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și infracțiunile prevăzute de art. 11 alin. (1) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
• Art. 4 – La art. 95 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) și (4), cu următorul cuprins:
• “(4) Punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
• (5) Trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor se încuviințează de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.”
• Art. 5 – Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 628 din 01 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
• 1. Alineatul (2) al articolului 28 va avea următorul cuprins:
• „(2) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, ministrul justiției și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au drept de vot în situațiile în care secțiile îndeplinesc rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare, la soluționarea sesizărilor referitoare la buna reputație a judecătorilor și procurorilor, a cererilor privind încuviințarea percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători, procurori ori magistrați-asistenți, precum și a cererilor privind încuviințarea trimiterii în judecată a judecătorilor și procurorilor.”
• 2. Articolul 42 va avea următorul cuprins:
• „(1) Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviințează percheziția, reținerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la judecători și magistrați-asistenți, precum și trimiterea în judecată a judecătorilor.
• (2) Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviințează trimiterea în judecată, percheziția, reținerea, arestarea preventivă sau arestul la domiciliu cu privire la procurori.
• (3) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) privind percheziția şi reținerea nu se aplică în caz de infracţiune flagrantă.
• (4) Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă de îndată după primirea sesizării în cazul cererilor de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu și în termen de 15 zile de la primirea sesizării, în cazul cererilor de încuviințare a trimiterii în judecată. În caz de egalitate de voturi cererea se consideră respinsă.
• (5) Dacă cererea de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive, arestului la domiciliu sau a trimiterii în judecată privește un magistrat membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, acesta nu are drept de vot la soluționarea respectivei cereri.”
• Art. 6 - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Secțiunea 21 – „Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie” din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. r. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare".

CONSULTĂ AICI DOCUMENTUL

SIIJ are pe rol 3.750 de dosare, din care 3.652 de dosare cu urmărire penală in rem

Ministerul Justiției spune, în expunerea de motive a proiectului, că, deși constituirea unei astfel de secții este un demers care, în sine, a fost consemnat ca fiind constituțional, parametrii în care aceasta își desfășoară activitatea contravin modului de organizare a parchetelor în România și principiului controlului ierarhic.

Astfel, în urma reanalizării dispozițiilor legale care reglementează activitatea SIIJ au rezultat următoarele:

• necorelarea dispozițiilor legale de lege lata privind modul de organizare a Secției, ca structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu atribuțiile concrete ale șefului S.I.I.J., care par mai degrabă similare structurilor de parchet specializate, cu personalitate juridică (DNA, DIICOT); în acest sens, spre exemplu, apare atipică reglementarea numirii agenților și ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor de către un procuror șef de secție din cadrul unui parchet;
• încălcarea principiului separației carierelor, consacrat de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prin faptul că în cadrul comisiilor de concurs pentru selecția conducerii și a procurorilor din cadrul Secției, procurorii sunt minoritari, selecția urmând a se realiza astfel, în principal, de către judecători, iar numirea și revocarea conducerii Secției se realizează de către Plenul CSM, din care fac parte și judecători;
• existența unei imunități de jurisdicție penală de facto a procurorilor din cadrul SIIJ, în unele situații;
• modul de reglementare și funcționare a SIIJ, raportat la definirea noțiunii de procuror ierarhic superior, comportă discuții din perspectiva principiului constituțional al controlului ierarhic.

Ministerul mai spune că Secția nu a avut rezultate deosebite, dimpotrivă, prin modul în care a acționat a pus sub semnul întrebării rolul acesteia în combaterea corupției (ex: căi de atac retrase în mod inexplicabil în cauze de mare corupție).

Potrivit sursei citate, în 17 ianuarie la nivelul Secției se aflau în curs de soluționare 3.750 de dosare, din care 3.652 de dosare cu urmărire penală desfășurată in rem.

Proiectul de desființare a Secției speciale este pus în dezbatere publică în plină procedură de numire a șefilor Parchetului General, DNA și DIICOT. Propunerea ministrului Justiției pentru funcția de procuror general este Gabriele Scutea, contestată de către o asociație a magistraților pe motiv că s-a implicat în redactarea Ordonanței 13, care a scos zeci de mii de oameni în stradă, Scutea fiind secretar de stat în Ministerul justiției condus atunci de Florin Iordache.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat luni că ar fi preferat să discute acest proiect și cu conducerile proaspăt numite la Parchete, dar timpul nu permite, pentru că procedura de numire va mai dura. "Probabil că o să facem acest lucru, respectiv punerea în dezbatere publică înainte de a se face aceste numiri eventual de către domnul preşedinte al României. Proiectul va merge către CSM pentru discuţii pe fond şi pentru aviz", a declarat Predoiu.

"Este o prioritate pe care noi vrem să o îndeplinim, nu să o vedem respinsă de o majoritate ostilă. Trebuie să avem în vedere şi contextul în care lansăm acest proiect şi să ne asigurăm că traiectul său este unul prin avizare, aşa cum ne dorim, în sensul adoptării sale şi nu al respingerii", a adăugat Cătălin Predoiu.

Guvernul a adoptat, în 27 decembrie 2019, Memorandumul înaintat de Ministerul Justiţiei prin care se propune desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. Următorul pas ar urma să fie elaborarea de către Guvern a unui proiect de lege pe care să îl înainteze Parlamentului.

Cătălin Predoiu afirma, în ședința de Guvern din 27 decembrie, că structura de parchet "iese din principiile de funcționare” ale Ministerului Public și a fost criticată și de forurile europene chiar înainte de a fi înființată. "Ce a urmat a confirmat temerile”.

Președintele Klaus Iohannis declara, legat de Secția de anchetare a magistraților, că speră să rămână varianta desființării acesteia, precizând că situația acestei structuri de parchet poate fi reglementată doar prin procedură parlamentară.

"Secția specială, dacă rămâne varianta să se desființeze, și sper să rămână, atunci acest lucru trebuie făcut prin procedură parlamentară. Românii au spus clar la referendum că nu își mai doresc ordonanțe de urgență în domeniul justiției”, spunea Klaus Iohannis, în 15 ianuarie.