Marea Britanie și Uniunea Europeană încep din martie negocierile pentru un acord post-Brexit, iar unul dintre aspectele avute în vedere de autoritățile de la București vizează situația românilor care vor merge în Regatul Unit după 31 decembrie 2020, când se încheie perioada de tranziție. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, spune că este important ca în urma negocierilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit să se ajungă la o soluție care să asigure un regim nediscriminatoriu pentru europeni - să nu existe regimuri diferite între cetățenii celor 27 de state membre pe teritoriul Regatului Unit.
Ministrul de Externe a declarat vineri, la Digi 24, că de mâine, 1 februarie, și până la 31 decembrie 2020 se desfășoară așa-numita perioadă de tranziție și nu există, practic, niciun fel de modificări radicale de regim, cu excepția faptului că Regatul Unit nu mai participă la procesul decizional în cadrul Uniunii Europene, nu mai participă la instituțiile europene.
În ceea ce privește drepturile cetățenilor europeni de pe teritoriul Regatului Unit, inclusiv drepturile românilor, nu se schimbă deocamdată absolut nimic, a spus Aurescu.
Întrebat ce vizează negocierile UE-Marea Britanie care vor avea loc în această perioadă de 11 luni și ce impact vor avea acestea, Aurescu a spus că aceste discuții ar trebui demarate la începutul lunii martie. Mandatul de negociere ar trebui aprobat în jurul datei de 25 februarie, când are loc un Consiliu Afaceri Generale și ar trebui ca aceste negocieri să se deruleze, în perspectivă ideală, până spre sfârșitul lunii octombrie, când Consiliul European ar trebui să ia notă, să aprobe rezultatul acestor negocieri.
"Este un interval destul de scurt de timp, în care vor trebui reglementate foarte multe aspecte, în principal cele privind relațiile comerciale dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, precum și multe alte aspecte. Noi ne dorim, din perspectivă românească, dar și la nivel european, o relație de parteneriat puternic cu Regatul Unit, care să reglementeze și să construiască pe ceea ce există deja ca interese comune și obiective comune, în ceea ce privește politica externă și de securitate comună, în ceea ce privește alte chestiuni, dimensiunea economică, dar și alte aspecte care țin de relația cu Regatul Unit. Sperăm să fie suficient timp pentru aceste negocieri, pentru că e foarte multă lume, inclusiv la Bruxelles, în instituțiile europene, care spune că nu există foarte mult timp pentru a reglementa toate detaliile concrete ale acestei relații. De altfel, este doar, dacă vreți, prima etapă a acestui proces de negociere, care va duce la un acord cuprinzător între Uniunea Europeană și Regatul Unit", a declarat Aurescu.
Potrivit acestuia, unul dintre elementele principale asupra căruia se vor concentra autoritățile de la București este situația cetățenilor români care ajung în Regatul Unit după ce se termină perioada de tranziție, pentru că acest regim al șederii lor în Marea Britanie nu este prevăzut de acordul de retragere.
Acordul de retragere prevede posibilitatea ca românii care se deplasează în Regatul Unit pentru a se stabili acolo până la finalul perioadei de tranziție, deci până la 31 decembrie 2020, pot să facă solicitarea de a se înregistra în așa-numitul EU Settlement Scheme, pentru a obține acel statut de rezident permanent sau de rezident, deci pre-settled sau settled status. Ei pot să facă această cerere de înregistrare până la 30 iunie 2021.
"Pentru cei care ajung în Regatul Unit după 31 decembrie 2020, acordul de retragere nu acoperă acest regim, prin urmare este important ca negocierile dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit să ajungă la o soluție care să asigure un regim nediscriminatoriu pentru cetățenii europeni - să nu existe regimuri diferite între cetățenii celor 27 de state membre pe teritoriul Regatului Unit. (...) Nu vrem să ajungem la un astfel de scenariu", a declarat ministrul de Externe.
El a mai spus că românii din Marea Britanie, dar și cei care vor să meargă acolo nu au motive de îngrijorare.
- "Nu este cazul de niciun fel de îngrijorare, nu este niciun prilej de panică. Regimul juridic actual este cel care se aplică și începând de mâine, cel puțin până la 31 decembrie 2020.
- Trebuie ca românii care doresc să se stabilească în Marea Britanie să facă demersurile necesare până la sfârșitul acestei perioade de tranziție, deci până la finalul acestui an. Ei pot să facă aceste demersuri chiar și până la 30 iunie 2021.
- Există prevederi în acordul de retragere care se referă și la membrii de familie apropiați, din acest punct de vedere.
- Iar pentru negocierile ulterioare, România va continua să fie cât se poate de activă pentru asigurarea unor drepturi, unui regim de drepturi eficient pentru cetățenii români din Marea Britanie", a adăugat Aurescu.
Ce urmează după Brexit pentru românii din Marea Britanie
Condițiile de călătorie
Potrivit Ambasadei României în Regatul Unit, după Brexit, intrarea în Marea Britanie este permisă în continuare cu cartea de identitate cel puțin până la data de 31 decembrie 2020 sau cu paşaportul în curs de valabilitate. Asta înseamnă că românii nu au nevoie de viză pentru a călători în Marea Britanie.
"Primul element pe care aș dori să-l menționez şi care frământă pe foarte mulți dintre concetățenii noștri este că, în ceea ce privește regimul liberei circulații, cel puțin deocamdată, până la 31 decembrie, nu se schimbă nimic. Deci e vorba de a intra în Marea Britanie cu același tip de documente, respectiv cartea de identitate românească, pe de o parte, sau pașaport, în cazul în care îl dețin. Asta în ceea ce privește intrarea în Marea Britanie, pentru că există un anumit tip de nervozitate, de întrebări, de zvonistică în jurul acestui subiect", a declarat, într-un interviu pentru Radio România Actualități, ambasadorul României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord Dan Mihalache.
Condițiile de ședere
În ceea ce privește şederea în Marea Britanie, respectiv beneficiile - dreptul la muncă, dreptul la asistență socială - românii care doresc să se stabilească acolo pot aplica pentru unul din cele două tipuri de rezidență: Settled Status sau Pre-Settled Status. De altfel, post Brexit, pentru a beneficia în continuare de drepturile actuale pe teritoriul Marii Britanii (dreptul de a locui, a studia și a munci), toți cetățenii europeni trebuie să solicite noul statut de rezident.
Până la 31 decembrie 2019, 435.700 de români au aplicat pentru Settled Status sau Pre-Settled, conform situației publicate de autoritățile britanice (Home Office) la data 16 ianuarie.
Primul tip îl reprezintă statutul de rezident (Settled Status), iar cetăţenii europeni care au avut reşedinţa în Marea Britanie pentru 5 ani consecutivi sau mai mult vor fi eligibili pentru acest statut. Cei care obţin acest statut îşi vor păstra aceleaşi drepturi pe care le au şi în prezent: dreptul de a lucra, dreptul de a studia, dreptul de a accesa sistemul medical britanic şi cel de securitate socială pe teritoriul Marii Britanii, pe o perioadă nelimitată.
Al doilea tip - Pre-Settled Status - stipulează că resortisanţii europeni care au avut reşedinţa în Marea Britanie pentru mai puţin de 5 ani consecutivi vor fi eligibili pentru Pre-Settled Status. Cei care primesc Pre-Settled Status vor putea locui în Marea Britanie pentru o perioadă de 5 ani, care le va acorda timpul necesar pentru a fi eligibili să obţină Settled Status. Cei care obţin pre-Settled Status îşi vor păstra aceleaşi drepturi pe care le au şi în prezent - dreptul de a lucra, dreptul de a studia, dreptul de a accesa sistemul medical britanic şi cel de securitate socială pe teritoriul Marii Britanii - însă, după cei 5 ani de şedere continuă, trebuie să aplice pentru Settled Status, care nu se acordă automat.
Procedura de depunere a cererilor pentru statutul de rezident permanent a început în martie 2019 și se va încheia la 30 iunie 2021. Potrivit datelor oficiale prezentate de Londra, până acum, 2,5 milioane de cetățeni au obținut deja statutul care le permite să trăiască, să muncească sau să studieze în Regatul Unit, după ieșirea din blocul comunitar.
